Cum a ajuns o fabrică din Satu Mare să mobileze birourile TikTok şi OpenAI, proprietarul ChatGPT? „Produsele noastre ajung din Kuweit în India şi din Nigeria în Indonezia“

♦ Firma Carel Woodworks a închis 2025 cu afaceri de aproape 16 mil. lei, plus 40% ♦ Businessul a revenit pe plus după doi ani mai dificili ♦ Acum, Elena Birtoc, fondatoarea Carel Woodworks, spune că încearcă să intre în cursa pentru SAFE şi pentru reconstrucţia Ucrainei.

„Eu am crescut odată cu eco­no­mia de piaţă.“ Aşa îşi începe povestea Elena Birtoc, fondatoarea Carel Woodworks, un producător de mobilă din Satu Mare.

A fost iniţial jurist la Registrul Comerţului. Apoi, a ajuns antre­pre­nor. În industria mobilei activează de 25 de ani. Tot atunci a înfiinţat şi fabrica.

„Eu am ajuns la concluzia că şi antreprenorul este o specie. Nu ori­cine poate fi antreprenor, îţi trebuie foarte mult curaj, dar şi multă creati­vitate. Mie personal antreprenoria­tul mi s-a potrivit foarte bine. Nu am regretat niciodată parcursul ales deşi, probabil, ar fi fost şi alte posibilităţi, unele cu mai puţină bătaie de cap“, explică Elena Birtoc, prezentă în cadrul emisiunii ZF 15 minute cu un antreprenor, un proiect al Ziarului Financiar şi al UniCredit Bank.

Ea adaugă că în România să fii antreprenor presupune un consum energetic fantastic. Crede că în alte ţări ar fi putut avea rezultate mai bune cu acelaşi efort.

„Aici, tot timpul trebuie să te reinventezi, să găseşti soluţii ca să mergi mai deoarte.“

Chiar şi aşa, niciodată nu a avut impulsul să plece din ţară. A consi­derat că e important ca şi aici să rămâ­nă cineva şi să schimbe ceva.

Lecţiile Occidentului

„Când am pornit Carel Wood­works, ce mi-am dorit a fost o fabrică la fel ca afară. În tinereţe visezi şi îndrăzneşti. Am cumpărat aşadar un spaţiu în Satu Mare.“

Era o suprafaţă întinsă, dar o clă­dire oarecum dezafectată. A pornit cu cinci oameni. De atunci, a tot de­molat şi construit. „Am încercat să învăţ cât mai mult din străinătate. Am luat tot ce era bun. Am mers în Marea Britanie, în Spania, în Italia, în Polonia. Am vrut să văd ce fac ei bine, ce pot învăţa.“

Astăzi, are 5.000 mp ca spaţiu de producţie, totul modern – de la hale la utilaje.

„Primul nostru client a fost unul din Spania. Iar primul produs realizat a fost o uşă.“

Iar de la acele uşi, acum tocmai ce a semnat un parteneriat cu Gale­riile Philia (cu sedii la Geneva, New York, Singapore şi Mexic). „Ultima noastră colecţie face parte din portofoliul curatoriat al galeriei de design contemporan. Piesele noastre vor ajunge în întreaga lume.“

Tot Carel Woodworks a făcut mo­bilier pentru birourile celor de la TikTok şi de la OpenAI - proprie­tarul ChatGPT.

Modelul de lucru

„Aceste companii şi-au deschis birouri în Germania, în Spania, iar noi am primit comenzi pentru mobilarea lor. Cum am ajuns aici? Suntem furnizori agreaţi pentru WeWork. În pandemie, ei şi-au redus personalul.“

Aşa se face că mulţi designeri s-au angajat în alte părţi. Lucrând bine cu firma din Satu Mare, au contactat-o şi au ajuns să colaboreze iar. „Am încheiat un parteneriat şi cu brandul de fashion Gant. Nişte fotolii din colecţia noastră apar acum în aproape toate magazinele lor din Europa.“

Cum se lucrează cu astfel de clienţi?

Uneori, designerii acestor grupuri creează un model. Firma locală îl studiază împreună cu tehnicienii proprii şi, mai departe, propune îmbunătăţiri. „Designului trebuie să îi asiguri şi funcţionalitate, dar şi sustenabilitate pe termen lung.“

Alteori - cum a fost cazul celor de Gant, clienţii cumpără din colecţia deja existentă a Carel Woodworks.

Un echilibru

În Spania, Grecia sau Elveţia, produsele firmei româneşti se găsesc şi în anumite magazine.

„Pentru o fabrică e important să existe şi volume asigurate. Facem şi piese de design, care ajung din Kuwait în India şi din Nigeria în Indonezia. Dar dicolo de asta, trebuie să avem asigurată şi pâinea zilnică“, explică antreprenoarea.

Ea adaugă că lucrează în bună parte cu clienţi străini.

Mobila românească este un brand, explică Elena Birtoc. Chiar şi înainte de Revoluţie, fabricile lucrau mult la export. Piaţa locală nu este foarte mare. Plus că, multă vreme, românii au avut o fascinaţie pentru branduri străine. Aşa că era greu să vândă aici o firmă autohtonă. Lucrurile s-au mai schimbat, dar nu destul. „Eu mereu am spus că a cumpăra un produs local nu este un act de caritate, ci un act de conservare a comunităţii. Banii rămân în ţară.“

Noi direcţii

Şi totuşi, atât local, cât şi internaţional, concurenţa e tot mai acerbă.

„Pe o piaţă mondială tot mai concurenţială, nouă producătorilor nu ne rămâne decât să producem mai sofisticat, cu valoare adăugată mai mare. În ultimii 30 de ani am fost obişnuiţi să lucrăm în lohn, la preţuri mici.“

Valoarea se ducea însă peste graniţă, cu tot cu eticheta.

„Acum trebuie să învăţăm să ne dezvoltăm, să lucrăm la branduri locale, să producem mai sofisticat, mai scump. Aşteptăm şi ca UE să ia măsuri şi să impună taxe pe acest mobilier ieftin ce vine din alte ţări decât cele din comunitate. Noi nu putem concura cu Vietnam, unde salariul mediu e 800 de lei.“

Totodată, spune Elena Birtoc, UE ar trebui să aprecieze companiile din comunitate, care lucrează cu furnzori locali şi care au emisii mai mici de carbon. „Ar trebui să fim punctaţi mai mult la licitaţiile publice.“

Apropo de licitaţii publice, antreprenoarea are două direcţii de mers în următoarea perioadă - SAFE şi reconstrucţia Ucrainei.

„În 2026 vedem un capital fricos. Când e instabilitate, oamenii nu fac investiţii, iar mobila nu e un produs de necesitate zilnică. De aceea, încercăm să intrăm pe zona de SAFE, facem oferte pentru fregatele de apărare. Totodată, urmărim ce se întâmplă în Ucraina cu reconstrucţia. Vrem să devenim subcontractori ai marilor consorţii care vor lucra la reconstrucţie.“

Revenirea la lucrul manual

Carel Woodworks are 65-70 de angajaţi. Dar e în permanenţă în căutare de oameni pregătiţi. „Doar că nu îi găsim.“

În era AI însă, o să vedem o orientare mai mare către meserii, către munca manuală. „Ar trebui aşadar să pariem pe şcolile de meserii, pe învăţământul dual. Local, încercăm să facem asta, dar avem nevoie ca românii din diaspora să se întoarcă. Sunt foarte multe fonduri pentru ei, ca să se întoarcă acasă. Trebuie ca informaţia să ajungă la unde trebuie. Dacă ar reveni, cu experienţa pe care o au în diverse profesii, am putea construi multe împreună.“

Uitându-se în urmă, antreprenoarea spune că atunci când a lucrat în lohn, clientul trimitea modelul, desenul tehnic. „Nu era nevoie să gândim noi. Nu aveam nevoie de proiectanţi, de ingineri. Totul venea de la ei, inclusiv controlul de calitate. Dar şi preţul era pe măsură. Doar că noi doar executam, nu gândeam, nu ne dezvoltam creativiatea.“

Astfel, România a pierdut foarte mult în zona de meserii. Dar asta şi datorită unui snobism colectiv. Oamenii considerau meseria ca un eşec social. Toată lumea visa să fie inginer, să fie economist, adaugă ea. „Ar trebui să ne luptăm acum să redăm această demnitate a meseriilor, altfel nu avem cum să facem aici lucruri sofisticate şi să rezistăm, să creştem“, conchide fondatoarea Carel Woodworks.