ZF 15 minute cu un antreprenor. După migrarea forţei de muncă, a venit rândul fabricilor din industria textilă să se mute în alte ţări. Sorina Luminiţa Plăcintă: Sunt societăţi care vor să se relocheze în Tunisia, Maroc, din cauza costurilor ridicate din România

Costurile ridicate de producţie din România, în special din industria textilă, îi determină pe antreprenorii locali să ia tot mai în serios opţiunea de a reloca fabrica într-o ţară, precum Tunisia sau Maroc, unde costul de producţie este mult mai mic. Sorste, un producător de îmbrăcăminte din Focşani, judeţul Vrancea, a făcut un pas similar înainte de pandemie, mutând fabrica în Tunisia, pe care ulterior a închis-o din cauza crizei COVID.

„Focşaniul este cel mai mare pol în industria de confecţii din România, sunt deja societăţi care vor să se relocheze în Tunisia sau Maroc. De ce? Din cauza costurilor ridicate cu forţa de muncă, dar nu a salariului net, cât a taxelor plătite la stat. La un salariu, în jur de 65-75% plătim la stat, inclusiv pentru beneficiile pe care oamenii le primesc“, spune Sorina Luminiţa Plăcintă, fondatoarea Sorste, prezentă în cadrul emisiunii ZF 15 minute cu un antreprenor, un proiect Ziarul Financiar şi UniCredit Bank.

Sorste a experimentat deja producţia într-o altă ţară. În 2019, compania şi-a relocat producţia în Tunisia, însă statul tunisian nu a acordat facilităţile de sprijin în pandemie precum autorităţile române, ceea ce a determinat firma să se întoarcă în România.

„Ei nu au avut facilităţile pe care le-am avut noi şi a trebuit să închid, pentru că nu ptueam să suport o chirie destul de mare şi nu am mai continuat“, explică ea.

Totuşi, experienţa din Tunisia nu a fost una uşoară, cu toate că există costuri mai mici, provocările sunt altele, în special cu forţa de muncă instabilă.

„Oamenii vin şi pleacă mai mult, cum era la noi în anii ’90, nu este o stabilitate a resursei umane, este totuşi o zonă volatilă. Nu sunt fabrici cu mai mult de 200 de persoane, au fabrici care lucrează în garaje, dar şi unele care lucrează foarte bine. Fabricile bune au preţul de manoperă cam la 80-85% din preţul nostru, pentru această diferenţă nu mai este justifică mutarea“, mai spune Sorina Luminiţa Plăcintă.

Problema cea mai mare în România, subliniază ea, este lipsa predictibilităţii pentru mediul privat din cauza schimbărilor continue în zona fiscală şi nu doar. Totuşi, această provocare îi va determina pe antreprenori să se uite şi către oportunităţi din afara ţării.

„Acum, nu mai este nici migraţia de personal către Spania, Italia sau Franţa, chiar o parte din cei care au plecat s-au întors şi au pornit afaceri aici, dar există totuşi această impredictibilitate, care ne face, nu pe termen mediu, dar nici pe termen scurt să nu ştim cum să procedăm“, explică ea.

Compania Sorste a fost înfiinţată în urmă cu circa 30 de ani şi a lucrat cu retaileri mass market precum Massimo Dutti, Zara sau Benetton, dar şi cu lanţuri de lux cum este cazul Valentino, conform datelor ZF.

Industria textilă este una dintre sectoarele cu cele mici salarii din economie, însă antreprenoarea susţine că salariile din Focşani se apropie de medie şi nu de pragul de jos al salariilor.

„Dacă nu plăteşti un salariu motivant, nu le plăteşti transportul, tichetele şi alte beneficii, precum sănătate, pleacă la altă fabrică. În Focşani, nu suntem cel mai bun exemplu pentru un diagnostic corect, încă este o luptă pe forţa de muncă calificată. Salariu este mai aproape de medie“, precizează antreprenoarea.

În ultimii ani, industria textilă a avut mult de suferit, multe fabrici s-au închis, iar cele rămase se luptă să supravieţuiască. Sorina Luminiţa Plăcintă spune că volumele cerute de către clienţi sunt tot mai mici.

„Ce ne afectează e că clienţii vor foarte multe mostre, iar comenzile sunt mai mici şi mai multe, nu mai comandă acelaşi volum. Noi facem mostrări la un client de 30 de modele şi primim comenzi între 40% şi 50% din modele, cu cantităţi cuprinse între 30 şi 200 de bucăţi“, mai spune ea.

Producţia Sorste merge exclusiv la export, având în portofoliu clienţi din categoria premium, ceea ce presupune o calitate mai bună a produselor, dar şi un preţ potrivit.

De altfel, multe fabrici se orientează către clienţii premium, în contextul în care costurile de producţie sunt tot mai mari.

„România nu mai are preţuri pentru mass market şi nici nu cred că acesta va fi viitorul. Cred că trebuie să schimbăm mentalitatea, nu numai în România, ci peste tot, astfel încât să plătim un preţ corect pentru un produs pe care îl folosim mai mult.“

Sorste lucrează doar cu materiale certificate şi verificate tocmai pentru a îndepini standardele clienţilor cu care colaborează. Compania face atât lohn, care reprezintă circa 35% din business, dar şi producţie integrată pentru clienţi.

„La lohn, avantajul este că nu avem o implicare financiară pentru că manopera este cam 35% din produsul complet, pe când la un produs complet, avem implicarea financiară şi trebuie să avem grijă, cât, când şi cum cumpărăm“, mai spune ea.

Sorste a avut venituri de 23 milioane lei în 2024, potrivit datelor Ministerului de Finanţe, în scădere cu aproape 15% faţă de anul anterior. Totodată, profitul net a scăzut cu 62% până la 66.000 lei în 2024. Antreprenoarea spune că anul 2025 ar putea fi mai bun din perspectiva cifrelor.