ZF 15 minute cu un antreprenor. De ce e scumpă apa în România? „Problema nu ţine de costul producătorului, ci de valoarea taxelor impuse de vânzători“. Circa 60% din producţia Aur’a Mineral Water merge la export, în condiţiile în care pieţele externe au o uşoară creştere, în timp ce volumele pe piaţa internă sunt în scădere

Românii plătesc, în medie, pen­tru o apă de 1,5 litri cumpărată dintr-un supermarket circa 74 de eurocenţi, mai mult decât fran­cezii (0,72 euro) sau italienii, care scot din buzunar de aproape două ori mai puţini bani (0,48 de euro) pentru aceeaşi cantitate, potrivit datelor de pe platforma Numbeo. Preţul apei în România este mai mare decât în alte ţări deşi dis­punem de resurse naturale boga­te, de altfel piaţa locală fiind su­pranumită patria apelor minerale. Însă asta nu e suficient pentru a „combate“ aceste preţuri.

Horaţiu Rada, proprietarul Aur’a Mineral Water, susţine că problema nu ţine de producători, ci de taxele impuse de retaileri, taxe care fac ca preţul final de la raft să fie unul mare.

„Problema nu este neapărat preţul de cost al producătorului român. Problema mare, nu doar la apă, ci la multe articole care sunt în retail, o reprezintă costu­rile generate de taxele impuse de revânzători. Adaosul comercial este mic în preţul afişat la raft com­parativ cu taxele şi cheltuie­lile logistice pe care aceste entităţi le practică şi le impun“, spune Horaţiu Rada, prezent în cadrul emisiunii ZF 15 minute cu un an­treprenor, un proiect al Ziarului Financiar şi al UniCredit Bank.

Antreprenorul adaugă că apa sa pleacă de la fabrică cu un preţ de circa 8,5-9 lei, iar la raft ajunge la circa 15 lei.

Tocmai preţurile mari, cumu­late cu situaţia economică dificilă pe care o traversează România în această perioadă, au dus la o scă­dere a puterii de cumpărare. Antreprenorul spune că se resimt aceste efecte în business, motiv pentru care producătorul de apă a accelerat exporturile.

Circa 60% din producţia Aur’a Mineral Water merge la export, în condiţiile în care pieţele externe au o uşoară creştere, în timp ce volumele pe piaţa internă sunt în scădere.

„Este mai bine în alte pieţe decât în România. Noi ţintim HoReCa, zona premium, unde consumul este relativ constant şi nu am simţit o criză. Din contră, pe pieţele externe se solicită o di­versificare a produselor“, explică Horaţiu Rada.

Dintre ţările în care ajung produsele Aur’a, SUA este cea mai importantă, ea reprezentând circa 70% din exporturile produ­că­torului, fiind de altfel o piaţă cu o creştere constantă în ultimul an.

Pe fondul exporturilor, antre­pre­norul se aşteaptă la vânzări to­tale uşor mai mari în 2026 vs 2025.

„Nevoia de apă este tot mai mare şi încercăm să nu ne hazardăm în investiţii majore de marketing pe toate canalele, ci să mergem ţintit şi să avem o creştere organică“, adaugă el.

Anul trecut, compania care administrează producătorul de apă a avut venituri de 2,23 milioa­ne lei, în scădere uşoară faţă de 2024, potrivit datelor Ministerului de Finanţe. Totodată, în 2025, firma a avut o pierdere de 706.000 lei, în creştere faţă de anul anterior, când a înregistrat un minus de 471.000 lei.

Compania Aura Mineral Wa­ter, care administrează brandul de apă minerală Aur’a Mineral Water, este localizată în comuna Ocna de Fier, judeţul Caraş-Severin, şi are capital 100% românesc, fiind controlată de oamenii de afaceri timişoreni Horaţiu Rada şi Eleodor Coptil. Horaţiu Rada are şi alte afaceri, în special în domeniul energiei.

El deţine Cons Electrificarea Instal, un business de 53 de milioane lei în 2025, care acoperă întregul lanţ de servicii din domeniul electric, de la instalaţii interioare şi branşamente până la posturi şi linii de transformare, inclusiv proiecte de înaltă tensiune. În plus, firma este implicată în infrastructura feroviară, modernizarea liniilor de tramvai şi dezvoltarea proiectelor de energie regenerabilă şi stocare.

Cons Electrificarea Instal este prezentă în numeroase proiecte publice, de la reţele electrice pentru autostrăzi, centuri ocolitoare şi până la proiecte de modernizare urbană. În funcţie de dimensiunea lucrărilor, compania activează individual sau în parteneriate, majoritatea contractelor fiind câştigate prin licitaţii publice.

Printre proiectele de care s-a ocupat se numără şi lucrările la Pasajul Solventul din Timişoara, modernizarea liniilor de tramvai din Arad, modernizarea sistemelor de apă şi canalizare din Sânnicolau Mare, precum şi mai multe parcuri fotovoltaice şi sisteme de stocare a energiei, dezvoltate la cheie.

În ultimii ani, piaţa s-a schimbat foarte mult. Dacă anterior investiţiile vizau în principal hale industriale şi spaţii logistice, în prezent cele mai importante proiecte sunt concentrate în producţia şi stocarea energiei regenerabile, explică Horaţiu Rada.

În paralel, investiţiile finanţate din fonduri europene accelerează modernizarea reţelelor electrice, inclusiv prin înlocuirea liniilor „aeriene“ cu reţele subterane. Un exemplu este un proiect din Nădlac, evaluat la peste 54 de milioane de lei, în care compania este implicată.