ZF 15 minute cu un antreprenor. Piaţa produselor plant-based, de la cool la mainstream: numărul producătorilor s-a redus, iar jucătorii rămaşi şi-au restrâns portofoliile. „Consumatorul are propriile reguli, sustenabilitatea nu este prima prioritate“

♦ Circa 60% din produsele pe care Verdino le avea la începutul anului trecut au dispărut din portofoliul companiei. Au rămas doar cele pentru care exista o cerere constantă ♦ Acum, grupul face un nou pariu - un amestec între proteina animală şi cea vegetală.

După boomul înregistrat în ultimii ani, piaţa alimen­telor „verzi“, văzute drept alternative la cele din proteină animală, a ajuns la maturitate. Asta a însemnat, pe de-o parte, o reducere a numărului de producători, iar pe de alta o restrângere a portofoliilor celor rămaşi. Aşadar, alimentele plant-based nu mai sunt astăzi o noutate şi nu mai trezesc nici curiozitatea, fiind deja o categorie mainstream.

„Astăzi, segmentul plant-based nu mai este vedetă. Nu mai vorbim de un boom în vânzări. E deja o categorie mainstream. Actorii ştiu care produse sunt acceptate de către consumatori, care sunt cele pe care merită să îţi concentrezi atenţia şi să le dezvolţi. Nu mai are sens să consumi energie cu altele şi să mai insişti la consumator, el a decis“, spune Raul Ciurtin, fondatorul Verdino, prezent în cadrul emisiunii ZF 15 minute cu un antreprenor, un proiect Ziarul Financiar şi UniCredit Bank.

Ce contează pentru client?

Când această industrie a început să se dezvolte, ea a venit cu două argumente principale – oferă o alternativă la produsele din proteină animală într-o lume cu tot mai mulţi vegetarieni şi vegani şi este mai sustenabilă.

Cu toate că sustenabilitatea a devenit tot mai importantă pentru consumatori, ea nu este totuşi o prioritate la raft, atunci când oamenii fac cumpărături. Contează, dar nu la fel de mult precum alţi factori. Calitatea şi preţul sunt astăzi cele mai importante criterii în decizia de achiziţie, spune Raul Ciurtin.

În urmă cu câţiva ani, când inflaţia încă nu lovise din plin puterea de cumpărare şi când oamenii aveau mai mulţi bani de cheltuială, în piaţa alimentelor „verzi“ tot intrau producători care voiau să ofere o alternativă la produsele din proteină animală. Veneau la pomul lăudat.

Odată cu aşezarea industriei, oferta s-a dovedit a fi mult mai mare decât cererea.

„Viteza de schimbare a compor­tamentului şi feedbackul primit din partea consumatorului au fost incredibil de rapide. Şi la nivel european s-a putut observa acelaşi fenomen. Astfel, probabil că din 100 de companii câte erau active în domeniu acum trei ani, mai există în jur de 20, iar una dintre ele suntem noi“, adaugă antreprenorul.

O regândire a portofoliului

Verdino este una dintre companiile ră­mase în piaţă, însă şi firma românească a fost nevoită să îşi eficientizeze portofoliul, astfel încât să păstreze doar produsele pentru care exista cerere. Toate celelalte au fost eliminate. Astfel, circa 60% din artico­le­le pe care Verdino le avea la începutul anu­lui trecut au dispărut din portofoliul grupului.

„Ceea ce am încercat anul trecut să facem a fost să suplinim volumele pe care le-am pierdut după ce am hotărât să oprim producţia unor alimente. Am decis să compensăm cu produsele pe care le-am păstrat. Şi am reuşit să facem acest lucru, deşi am eliminat un număr impresionant de SKU-uri“, spune Raul Ciurtin.

Alimentele sunt fabricate în două unităţi la Mediaş, judeţul Sibiu şi la Oiejdea, judeţul Alba.

Compania a fost înfiinţată de Raul Ciurtin în 2018, iar de atunci Verdino nu a reuşit încă să intre pe profit, obiectiv pe care antreprenorul şi l-a setat pentru acest an. În 2023, ultimul an pentru care există date publice, Verdino a avut afaceri de 34 mi­lioane lei şi o pierdere de 28 milioane lei, potrivit datelor de la Ministerul de Finanţe.

Ce urmează?

Un alt obiectiv al antreprenorului este să îşi concentreze mai mult atenţia pe piaţa locală, ţinând cont de faptul că o bună parte din vânzări sunt astăzi generate de export. Alimentele Verdino ajung în regiune, dar şi în vestul Europei.

Piaţa locală este diferită faţă de altele când vine vorba de consumul de alimente plant-based, astfel că nu există o masă importantă de oameni care să fie vegetarieni sau vegani.

Există însă mulţi flexitarieni.

„Încercăm să dezvoltăm în a doua parte a anului o categorie nouă. Vrem să venim cu un amestec între proteina de carne şi proteina vegetală. Consumatorul nostru este foarte uşor de înţeles în România, se numeşte flexitarian. El consumă carne, ouă, lapte, proteina animală, doar că în anumite periode, cu o anumită frecvenţă şi din anumite motive, le înlocuieşte pe acestea cu alimente exclusiv din plante. În esenţă, el consumă şi carne şi produse vegetale“, adaugă el.

Raul Ciurtin are în plan să intre pe categoria ready meals, de altfel o nişă care a crescut semnificativ în ultimii ani, dar şi să dezvolte alte canale de vânzare, dincolo de retail.