ZF 15 minute cu un antreprenor, un proiect Ziarul Financiar şi Alpha Bank. Lanţul de cafenele Meron se extinde în Budapesta. „Sunt mai multe spaţii disponibile la preţuri accesibile, 100 mp în Budapesta sunt mai ieftini cu 15% decât 100 mp în Cluj“

♦ Bogdan Ciocian, fondatorul Meron, estimează venituri de 20 milioane lei pentru anul acesta, iar pentru 2023 se aşteaptă la o creştere de 10-15% a cifrei de afaceri a reţelei de 22 de cafenele.

Lanţul de cafenele Meron, por­nit în Cluj-Napoca de Bogdan Ciocian, urmează să se extindă dincolo de graniţele ţării, în Budapesta, la finalul acestui an sau începutul anului viitor. Antrepre­norul spune că în capitala ungară sunt mai multe spaţii disponibile la un preţ accesibil, astfel că diferenţa de preţ între Budapesta şi Cluj este de 15%.

„Ceea ce m-a frapat în Budapesta este numărul de spaţii disponibile la preţuri acce­sibile. Circa 100 metri pătraţi în Budapesta sunt mai ieftini decât 100 mp în Cluj cu mai bine de 15%. Vorbim de artere importante în ambele oraşe. Clujul este într-o bulă din punctul de vedere al spaţiilor pentru retail, pe când în Budapesta găseşti foarte multe spaţii disponibile. De aceea, s-ar putea să mergem mai degrabă cu dezvoltarea acolo. În Bucureşti căutăm de doi ani un al doilea spaţiu şi nici acum nu l-am găsit“, spune Bogdan Ciocian, în cadrul emisiunii ZF 15 minute cu un antreprenor: Cum facem eco­nomia să funcţioneze în continuare?, un proiect Ziarul Financiar şi Alpha Bank.

El adaugă faptul că piaţa din Budapesta este aglomerată, cu un număr mare de cafenele, însă calitatea cafelei este mai bună în Bucureşti sau în Cluj-Napoca.

Reţeaua Meron numără în prezent 22 de cafenele, atât proprii, cât şi operate în sistem de franciză, în mai multe oraşe din ţară precum Cluj-Na­poca, Bu­cu­reşti, Braşov, Si­biu, Oradea, Alba Iulia, Satu Mare, Târgu-Mureş şi Zalău. Principala piaţă pentru lan­ţul de cafe­nele este „acasă“, în Cluj-Napoca, acolo unde Meron are 10 unităţi.

Pe viitor, Bogdan Ciocian spune că vrea să meargă cu dez­voltarea Meron mai degrabă către pieţele externe, decât pe deschiderea mai multor cafenele în Bucureşti.

„Am vrea să mergem către pieţe mai dez­voltate din vest, astfel că nu am făcut un focus din a acoperi piaţa din Bucureşti cu un număr mare de localuri. Preferăm să păstrăm un factor care ţine de zona noncomercială şi să mergem într-o piaţă cu 1-2 cafenele în loc să o acoperim cu foarte multe unităţi“, spune el.

În ultimii ani, Meron a deschis câte 5-6 ca­fenele în fiecare an, însă contextul econo­mic actual, marcat de inflaţie galopantă, pune frână acestui ritm de dezvoltare.

„În 2021 am deschis cinci cafenele şi anul acesta avem un număr similar de inau­gurări. Cred însă că anul viitor recesiunea ne va bate la uşă. Văd deja o reticenţă a investitorilor în a deschide noi unităţi şi vorbesc de francizaţi. Dar şi noi stăm de două ori şi ne gândim dacă să închiriem un spaţiu sau nu“, precizează el.

Până acum, în pofida inflaţiei care mănâncă din puterea de cumpărare a românilor, consumul de cafea nu a fost afectat. Totuşi, antreprenorul se aşteaptă la o reducere a consumului începând cu semestrul al doilea al anului viitor. În ceea ce priveşte preţurile, în cazul businessului Meron, Bogdan Ciocian vorbeşte de scumpiri de 30% la lapte, 40% la zahăr şi o creştere mult mai mare în cazul cafelei, de aproape 50%.

„Odată cu scumpirile la materii prime, efectul de bumerang a venit în piaţă şi se vede astfel şi creşterea preţului final, cel pe care îl plătesc clienţii. Dacă un cappuccino era în Bucureşti 12 lei, în Cluj-Napoca 10 lei, iar într-un oraş mai mic 8 lei, luna aceas­ta suntem nevoiţi să mai urcăm preţurile cu 1-2 lei per produs pentru că nu mai suntem sustenabili. Noi lucrăm cu marje mici de profit şi orice scumpire a materiei prime ne afectează foarte tare“, explică el.

Bogdan Ciocian spune că preţurile produselor Meron diferă în funcţie de oraş, contând puterea de cumpărare, dar şi costul chiriilor şi al salariilor, care diferă şi ele de la un oraş la altul. Dacă un angajat din Bucureşti poate ajunge la un salariu de 4.000 lei, în Zalău un salariat al Meron câştigă circa 2.500 - 3.000 lei.

Odată cu pandemia, antreprenorul spu­ne că strategia de dezvoltare a lanţului de ca­fe­nele s-a schimbat, iar noile localuri Meron sunt deschise doar în zonele stradale.

„Avem 3-4 unităţi care sunt în centre comerciale, dar, pe viitor, vom deschide doar stradal. Avem un consumator mai edu­cat în stradal, deja brandul s-a poziţio­nat într-o zonă care caută astfel de consu­matori, sunt oameni înţeleg ce facem. Al doi­lea motiv este acela că în perioada de res­tricţii din pandemie am văzut o flexi­bilitate mai mare a proprietarilor din zona stradală versus centre comerciale“, mai adaugă el.

Bogdan Ciocian estimează venituri de 20 milioane lei pentru anul acesta, iar în 2023 se aşteaptă la o creştere a cifrei de afaceri de 10-15%, având în vedere că sub brandul Meron a fost deschisă o micro-brutărie. Antreprenorul menţionează că în desfăşurare mai există planuri adiacente care vor contribui la creşterea businessului