ZF 15 minute cu un antreprenor, un proiect Ziarul Financiar şi UniCredit Bank. Laura Ţeposu, fondator, Libris: Cartea de ficţiune prinde avânt în preferinţe pentru prima dată în mulţi ani. În aceste vremuri, cititorii migrează uşor dinspre nonficţiune

♦ Libris are în portofoliu 50.000 de cărţi în limba română - acestea sunt în stoc - şi încă 700.000 de titluri în limba engleză, care pot fi achiziţionte la comandă.

Cartea de ficţiune prinde tot mai mult avânt când vine vorba de preferinţele cititorilor, fiind pentru prima dată în ultimii ani când se conturează o astfel de tendinţă. Anterior, cărţile de nonficţiune şi cele pentru copii se aflau în topul vânzărilor, iar asta nu doar începând cu pandemia, ci şi înainte de criza sanitară.

La această schimbare de direcţie contribuie mai mulţi factori, inclusiv dezvoltarea accelerată a inteligenţei artificiale.

„Oamenii încep să citească mai multă ficţiune, mai mult fantasy. Aleg cartea care le dezvoltă creativitatea, imaginaţia. În cazul lucrărilor de nonficţiune, oamenii sunt tentaţi să citească rezumate, îşi iau informaţia mult mai rapid şi targetat folosind inteligenţa artificială. Sigur că citind cartea de la cap la coadă rezultatul este cu totul altul, dar suntem într-un moment în care acea frică de a pierde ceva ne face să abordăm lucrurile rapid. Cred că vor fi nişte schimbări pe piaţa de carte, noi le vedem deja, inclusiv pe partea de recomandări. Devin foarte importante comunităţile şi cluburile de carte“, spune Laura Ţeposu, fondator al librăriei virtuale Libris, prezentă în cadrul emisiunii ZF 15 minute cu un antreprenor, un proiect Ziarul Financiar şi UniCredit Bank.

În ultima perioadă au apărut tot mai multe cluburi de carte, dar şi tot mai mulţi creatori de conţinut în mediul online care promovează lectura, ceea ce duce la o creştere a numărului de persoane care citesc, dar şi la o educare a oamenilor. 

Laura Ţeposu spune că e nevoie de conversaţie în jurul cărţilor, e nevoie ca operele să fie duse din raft în discuţie. 

„Cartea nu se termină când ai citit ultima pagină. Contează şi partea de după, aceea de conectare cu ceilalţi. Contează să povesteşti despre o operă, să ai o discuţie cu alte persoane despre ea. Activităţile creatorilor de conţinut ne ajută businessul, ne ajută pentru că aceşti oameni scot cartea din zona de produs de nişă“, spune antreprenoarea.

Spre exemplu, în ultimele luni, printre cei mai citiţi autori se numără clasicul Feodor Dostoievski, de altfel unul dintre cei mai importanţi autori ai literaturii clasice. El a fost popularizat pe reţelele sociale şi este preferat astăzi, în special, de cititorii tineri. 

România este codaşă în UE în ceea ce priveşte consumul de carte.

În 2024, doar unu din 20 de români (echivalentul a 5,25% din populaţie) a cumpărat online cărţi, reviste şi ziare print, aceasta fiind a treia cea mai mică pondere de la nivelul Uniunii Europene, pe ultimele locuri aflându-se Letonia (3,80%) şi Cipru (2,03%), arată un studiu al biroului european de statistică Eurostat. Şi când vine vorba de achiziţiile virtuale de audiobookuri şi e-bookuri, piaţa locală e tot codaşă, cu o pondere de doar 2,57% din totalul populaţiei, arată aceeaşi sursă.

Pe de altă parte, la vârful acestui clasament se află ţările din Occident, ţări dezvoltate din punct de vedere economic, precum Irlanda (28,26%), Olanda (23,54%) şi Luxemburg (22,69%). Vin apoi Norvegia, Germania, Austria şi Franţa.

Studiul Eurostat vizează doar achiziţiile online (răspunsurile au vizat achiziţiile din cele 3 luni din 2024 de dinaintea realizării studiului), nu şi pe cele offline, aşadar ponderea oamenilor care au cumpărat cărţi, reviste şi ziare ar putea fi mai mare. Totuşi, statistica nu se va schimba radical, iar România va fi oricum codaşă.

Pe plan local, distribuţia de carte nu este foarte bine dezvoltată, fiind puţini jucători care operează librării fizice. Mai mult, strategia actorilor din domeniu s-a schimbat în ultimii ani, trecând de la magazine în spaţii stradale, la unităţi în centre comerciale.

Libris este un actor online, însă există şi o librărie fizică în Braşov, într-un spaţiu stradal. Modelul de dezvoltare viitor nu vizează însă o expansiune în zona offline.

Totuşi, Laura Ţeposu e de părere că mai există mult loc de creştere în piaţa autohtonă de profil.

„Suntem o ţară în plină dezvoltare şi totul se leagă de educaţie şi de lectură. Inclusiv în piaţa muncii se schimbă foarte mult lucrurile. Această revoluţie tehnologică înseamnă cu multe locuri de muncă vor dispărea, dar va apărea nevoia unor alte tipuri de muncă. Vom avea nevoie de oameni creativi şi cu gândire critică. Iar asta ne readuce la educaţie şi la citit“, spune ea.

Libris are un portofoliu format din 50.000 de cărţi în limba română, aflate în stoc, şi încă 700.000 de titluri în limba engleză, care pot fi achiziţionte la comandă. 

Compania a avut afaceri de 80 mil. lei în 2023, ultimul an pentru care există date publice, în creştere cu 19% faţă de anul anterior, potrivit datelor Ministerului de Finanţe. În 2024, businessul a raportat o creştere de 20%, afirmă Laura Ţeposu, iar pentru anul acesta ea estimează un avans de circa 10%, fiind un an mai dificil. Oamenii sunt mai prudenţi în cheltuieli, iar acest lucru se resimte şi în vânzarea de carte.