ZF 15 minute cu un antreprenor, un proiect Ziarul Financiar şi UniCredit Bank. Crama 1.000 de Chipuri din Dealu Mare finalizează o investiţie de 2 mil. euro într-o nouă unitate de producţie şi un nou pavilion de degustare. „Avem teren să ne extindem şi suprafaţa cultivată cu viţă-de-vie“

♦ Crama produce 150.000 de sticle anual, iar suprafaţa cultivată este de circa 64 de hectare ♦ Antreprenorul are în plan şi extinderea suprafeţei cultiva te cu încă 20 de hectare.

Crama 1.000 de Chipuri din Urlaţi, judeţul Prahova, este la finalul unei investiţii de circa 2 milioane de euro într-o nouă cramă şi un pavilion de degustare. Proiectul de investiţie exista în plan încă de acum trei ani. Investiţia va dubla capacitatea de producţie şi va fi mărită zona de degustare a cramei.

„În momentul acesta, suntem în partea de final a investiţiei, amena­jăm nişte terase, ne mai uităm după mobi­lier, suntem la zona de detalii. Am in­ves­tit în jur de 2 mil. euro şi nu am ter­minat, sunt şi fonduri europe­ne la care am apelat“, spune Ştefan Ionescu, proprietarul cramei 1.000 de Chipuri, prezent în cadrul emisiunii ZF 15 mi­nute cu un antreprenor, un proiect Ziarul Financiar şi UniCredit Bank.

Crama produce 150.000 de sticle anual, iar suprafaţa cultivată este de circa 64 de hectare. Antreprenorul are în plan şi extinderea suprafeţei cultivate cu încă 20 de hectare, însă un astfel de proiect va mai aştepta până în momentul în care vor mai exista fonduri europene dedicate acestei industrii.

„Avem teren să ne mai extindem suprafaţa cultivată, dar momentan nu ştiu dacă mai sunt fonduri. Majorita­tea plantaţiilor de viticultură din România au fost făcute pe fonduri europene, se pot depune proiecte, dar momentan nu mai sunt bani, din ce ştiu eu“, spune Ştefan Ionescu.

Extinderea plantaţiei vine şi ca urmare a schimbărilor climatice care care îi determină pe producători să facă schimbări. Dealu Mare este o zonă viticolă cunoscută, în special, pentru vinurile roşii, însă schimbările climatice afectează fac ca vinul să aibă un conţinut de zahăr mai mare, ceea ce duce la o alcoolemie crescută.

„Este mult mai greu să faci un vin roşu de calitate, cu o structură alcoolică mai mare, însă este mai uşor să faci un vin alb pentru că îl culegi mai devreme“, adaugă antreprenorul.

Mare parte din vinurile cramei sunt roşii, însă o extindere a suprafeţei cultivate i-ar permite o producţie mai mare a vinurilor albe. Producţia actuală de vin a cramei nu îi permite să aibă stocuri, astfel că majoritatea vinurilor produse sunt vândute în decursul unui an.

La nivelul pieţei mondiale se discută despre tendinţele în scădere ale consumului de vin ca urmare a unei cereri mai mici din partea tinerilor, care tind să nu mai bea atât de mult alcool. Ştefan Ionescu spune că tinerii, în general, nu s-au îndreptat către alcool, iar clienţii ţintă ai producătorilor de vin au peste 30 de ani.

Pe lângă consum este înregistrată şi o scădere a producţiei, în special, din cauza vremii nefavorabile de anul trecut. Din cauza fenomenelor meteo extreme, sectorul viticol din România a avut o scădere de 20% a volumului de vin obţinut, care a ajuns la 3,7 milioane hectolitri în 2024, potrivit celui mai recent raport al Organizaţiei Internaţionale a Viei şi Vinului (OIV).

Cu toate acestea, România îşi menţine poziţia în topul 10 mondial al suprafeţei viticole, cu o suprafaţă totală cultivată cu viţă de vie de 187.000 de hectare.

Circa 90% din vânzările cramei provin din HoReCa, acolo unde merg majoritatea vinurile produse la unitatea de producţie din Urlaţi, în timp ce restul vânzărilor sunt împărţite între cele de la cramă şi cele din magazinele proprii.

„Magazinele proprii sunt mai degrabă pe post de showroom-uri ca oamenii să vadă, să deguste şi să intre în contact cu vinurile, urmând ca ele să le consume într-un restaurant sau să le cumpere dintr-un magazin specializat“, explică Ştefan Ionescu.

Crama trimite la export doar 2% din producţie, astfel că acest segment de vânzări nu este foarte important în businessul total. Antreprenorul este de părere că exportul de vinuri din România nu are foarte mult succes în afară având în vedere că România nu este cunoscută ca ţară producătoare.

„Pentru a vinde la export vinuri cu valoare adăugată rezonabilă este dificil, atât timp cât România nu are o imagine de ţară producătoare, preţul cu care poate fi vândut acolo este mic şi atunci de ce aş vinde eu în Belgia în pierdere, de exemplu, cu 5 euro când pot să vând în România cu 8 euro“, spune el.

Pe lângă zona de producţie, 1.000 de Chipuri se ocupă şi cu turismul viticol, organizând degustări de vinuri şi având şi o unitate de cazare cu o capacitate de peste 20 de camere. Antreprenorul spune că acest segment este în creştere. Apetitul pentru acest tip de turism se resimte în toată piaţă nu doar pentru micul producător din Dealu Mare.

În 2024, producătorul de vin a avut venituri de 333.000 lei, în creştere cu 19% faţă de anul anterior, potrivit datelor Ministerului de Finanţe.