ZF 15 minute cu un antreprenor, un proiect Ziarul Financiar şi UniCredit Bank: Consumul de bere se mută din HoReCa în supermarket. Laurenţiu Bănescu, Zăganu: În ultimii zece ani, ponderea HoReCa în vânzările de bere a scăzut de la 18% la 10%

♦ Producătorul berii Zăganu avea în plan câteva investiţii în fabrica de lângă Vălenii de Munte, investiţii menite să crească producţia, însă contextul actual incert a pus aceste planuri în aşteptare ♦ Compania are în portofoliu 12 tipuri de bere, iar anul trecut a realizat circa 4.800 de hectolitri.

Consumul de bere se mută din res­taurant în supermarket, mai exact, vân­ză­rile de profil din HoReCa au scăzut în ultimii ani, în timp ce canalul de retailul a avut de câştigat. Aşadar, oamenii pre­fe­ră să consume acest tip de produs acasă, mai degrabă decât să iasă în oraş pentru a bea o bere, iar tendinţa se va accentua.

„În ultimii zece ani, la nivel de pia­ţă, pon­derea consumului de bere în HoReCa a scăzut de la 18% la 10%. Aceste vân­zări s-au mutat în retail. Văd un apetit mai mare al consumatorilor pentru achiziţii în retail, mai degrabă decât în HoReCa“, spune Laurenţiu Bănescu, cofondator al producătorului de bere Zăganu, prezent în cadrul emi­siunii ZF 15 minute cu un antreprenor, un proiect Ziarul Financiar şi UniCredit Bank.

Această tendinţă a fost accentuată de pandemie, când HoReCa a fost în­chisă sau a funcţionat cu restricţii, iar perioada actuală - marcată de incertitu­dini şi de prudenţă - nu face decât să consolideze migraţia.

Iar asta în contextul în care România nu era oricum o piaţă HoReCa mare, precum în alte ţări, unde acest canal e dominant, ajutat atât de comportamentul tradiţional de consum orientat către ieşit în oraş, cât şi de un turism pe măsură.

Totuşi, pentru berea Zăganu, HoReCa este principalul canal de vânzare, reprezentând 65% din încasări, în timp ce retailul are o cotă de 35%.

Ce se întâmplă cu HoReCa

Laurenţiu Bănescu spune că migraţia dinspre HoReCa spre retail nu este cauzată de scăderea pieţei de profil, mai exact de reducerea numărului de jucători. Chiar dacă mai există locaţii care se închid, apar constant altele.

Această schimbare este cauzată de mai mulţi factori, printre care se numără şi preţurile mult mai mari practicate de restaurante.

„Este vorba de preţurile din meniuri, berea din România este mai scumpă decât în ţări precum Germania sau Austria. La fel e şi în retail“, adaugă el.

În România, costurile de producţie sunt mai mari decât în Germania sau Austria, susţine Laurenţiu Bănescu, iar asta se traduce şi în preţuri mai mari la raft. El face referire la berile de volum, la marii jucători, nu la cei artizanali, de nişă.

În ultimii ani, preţul a şi crescut şi ca urmare a majorării accizelor la alcool, ceea ce s-a trandus într-o scumpire la raft. Acum, urmează ca preţurile să sufere iar modificări odată cu creşterea TVA-ului şi accizelor.

„Nu ştim la ce să ne aşteptăm, nu ştim care va fi impactul creşterii taxelor. Probabil vor fi producători care vor rămâne cu acelaşi preţ. Vor fi şi unii care vor mări preţurile mai mult decât impactul accizei. În general, când a fost o majorare de taxe, preţurile la raft au crescut mai mult decât taxele în sine“, mai spune el.

Cum arată anul?

Primele şase luni din acest an au fost bune pentru Zăganu, precizează Laurenţiu Bănescu, însă odată cu venirea verii, se resimte o scădere în vânzări în contextul în care oamenii sunt mai mult plecaţi în vacanţe.

Totodată, şi viitorul stă sub semnul întrebării, dat fiind că provocările economice îşi pot pune amprenta asupra comportamenului de consum.

„Bucureştiul este gol în weekend, ceea ce înseamnă că oamenii sunt plecaţi în vacanţe. Pe de altă parte, paradoxal, pe fondul războiului şi al incertitudinii politice, oamenii consumă cât au nevoie“, subliniază el.

Cu toate că ar putea exista o contracţie a consumului în semestrul doi al lui 2025, antreprenorul este optimist şi vrea să dezvolte businessul prin adăugarea unui număr mai mare de parteneri astfel încât berea Zăganu să fie prezentă în mai multe localuri.

De la începutul anului, producătorul a încheiat 50 de contracte noi cu operatori din HoReCa, având un total de 150 de parteneriate pe acest segment. Compania are în plan totodată şi să listeze produsele şi în lanţurile locale de retail, nu doar în cele internaţionale.

Care e povestea?

Compania Fabrica de Bere Bună, care administrează brandul Zăganu, a fost fondată de Laurenţiu Bănescu şi Alexandru Geamănu în 2013. Producătorul are acum în portofoliu 12 tipuri de bere, iar anul trecut a avut o realizat circa 4.800 de hectolitri.

Pentru 2025, Laurenţiu Bănescu estimează o creştere a producţiei la 5.000 de hectolitri.

Producătorul berii Zăganu avea în plan câteva investiţii în fabrica de lângă Vălenii de Munte, investiţii menite să crească producţia, însă contextul actual incert a pus aceste planuri în aşteptare

„Este un context incert. Capacitatea şi echipa pe care le avem acum la fabrică asigură necesarul nostru. Dacă am avea creşteri double digit (peste 10% - n.red.), cum s-a întâmplat până în 2019, atunci am fi încurajaţi să facem astfel de investiţii“, explică el.

Un portofoliu mixt

Zăganu are, pe lângă producţie, şi o berărie pe Calea Victoriei, deschisă în urmă cu opt ani, dar şi un mic magazin în Piaţa Obor, care a mers peste aşteptări. Tot în Obor, producătorul are în plan să mai deschidă un magazin în zona de foodcourt care urmează a fi inaugurată în această toamnă.

„A fost un pariu să vedem ce se întâmplă în zonă. Lucrurile au mers bine, chiar avem şi grupuri de turişti străini care vin organizat la Obor şi le dăm un pachet de degustare“, spune el.

În 2023, producătorul de bere artizanală a atras în acţionariat Vertical Seven Group, fond de investiţii fondat de Iulian Cîrciumaru şi Andrei Creţu, care a cumpărat 20% din companie.

„Suntem pregătiţi să ne dezvoltăm, căutăm parteneri de distribuţie, chiar şi la export. În acelaşi timp, nu ne grăbim, aşteptăm să vedem cum se aşază lucrurile“, mai spune Laurenţiu Bănescu.

În 2024, compania a avut venituri de 7 mil. lei, în creştere uşoară faţă de anul anterior, când încasările au atins suma de 6,7 mil. lei, potrivit datelor Ministerului de Finanţe.