ZF 15 minute cu un antreprenor, un proiect Ziarul Financiar şi UniCredit. România vs ţările din nordul Africii: „Devin o opţiune mai interesantă pentru cei care produc lohn. Costurile sunt mai mici. Este o chestiune de timp până multe branduri vor muta producţia acolo“

♦ În ultimii ani, multe fabrici din industria textilă şi de îmbrăcăminte au fost nevoite să se închidă deoarece piaţa locală a devenit prea scumpă ♦ România este aşadar tot mai rar o opţiune pentru marile branduri internaţionale mass-market care apelează la producţia lohn.

Industria locală de textile şi de îmbrăcăminte pierde tot mai mulţi jucători, companii care aleg să iasă din piaţă pe măsură ce marile branduri care produceau lohn în România se reorientează către alte ţări. Cu toate că nordul Africii s-a confruntat cu instabilităţi politice şi sociale, ţări precum Egipt şi Tunisia încep să se echilibreze şi să devină o opţiune tot mai interesantă pentru mărcile internaţionale, mai ales pentru cele din segmentul mass-market.

„Pe an ce trece, nordul Africii se conturează drept o opţiune tot mai interesantă pentru cei care au produs lohn în România. Această regiune devine o alternativă serioasă la România. Costurile sunt incomparabil mai mici. Este o chestiune de timp până ce companiile care produc lohn pe plan local vor migra în nordul Africii. Discutăm de costuri mai mici şi de termen de livrare mult mai scurt comparativ cu Asia“, spune Andrei Pădurean, acţionar la Uniconf, prezent în cadrul emisiunii ZF 15 minute cu un antreprenor, un proiect Ziarul Financiar şi UniCredit Bank.

Industria textilă locală a avut de suferit în ultimii ani, mai ales după pandemie, astfel că multe fabrici s-au închis. Acest trend va continua, este de părere Andrei Pădurean.

Cele mai afectate companii sunt cele care fac lohn, fără a avea un brand propriu dezvoltat. Această activitate, cea de lohn, este una fără valoare adăugată. Iar într-o perioadă când marile branduri se uită la eficientizarea costurilor de producţie, ele se orientează către ţări unde cheltuielile sunt mult mai mici decât în România.

Chiar şi pe plan local, multe dintre produsele textile listate în retail vin din import. Şi nu doar atât, ele şi câştigă tot mai mult teren în faţa bunurilor fabricate local.

„Este foarte clar că se vinde marfă pre­ponderent din import, care a ajuns să fie foarte bună şi la preţuri mult mai mici decât cea produsă în România. Este foarte complicat să îi spui unui par­tener să ţină la raft 50% marfă din România, care este cu 30-35% mai scumpă decât cea din import. Nu avem argumente care să justifice acei 35% Este foarte complicat să îi dictezi unui client măsuri care ar putea să îi afecteze profita­bilitatea“, explică Andrei Pădurean.

În primii ani ai pandemiei şi în cei care au urmat, până în 2023, s-a conturat această tendinţă, adaugă el, pe fondul creşterii costurilor.

Producătorii care au şi brandul propriu, care nu se bazează exclusiv pe lohn, vor reuşi să treacă mult mai uşor peste provocările pieţei, însă va fi necesară o schimbare în business şi în cazul lor.

Uniconf, care realizează lenjerie de corp, ia în calcul extinderea pe pieţele externe, însă Andrei Pădurean spune că o astfel de mişcare va trebui foarte atent analizată pentru că investiţiile ar fi foarte mari şi ar exista un grad de risc ridicat.

„Ne-am dori să vindem la export, dar nu cred că funcţionează exportul pentru noi. Suntem prezenţi în câteva ţări, însă volumele sunt foarte mici şi le realizăm cu eforturi semnificative, Încă nu am ajuns la breaking point“, explică el.

Mai mult, percepţia asupra produselor fabricate în România nu este una foarte bună, astfel că puţini producători autohtoni reuşesc pe pieţele externe cu brandul propriu.

Pe lângă aceste provocări, piaţa se mai confruntă şi cu o contractare a consumului în această perioadă. Veniturile Uniconf au avut o mică scădere în 2024, de circa 2%, iar aşteptările pentru acest an sunt de a menţine businessul la acelaşi nivel. În 2023, ultimul an pentru care există date publice, businessul a raportar afaceri de 21 mil. lei şi o pierdere de aproape 200.000 lei, potrivit datelor Ministerului de Finanţe.