ZF 15 minute cu un antreprenor. Alina Iancu, Revino Gourmet: România are 100 de producători de brânzeturi maturate şi 250 de crame de vinuri îmbuteliate

♦ Cum pot creşte industriile împreună? ♦ Producătorii autohtoni de vin îşi prezintă licorile alături de brânzeturile româneşti ♦ „Sunt crame care folosesc brânzeturi locale în degustări, iar unele crame au investit chiar în producţia proprie de brânzeturi“.

Producătorii de vinuri din Ro­mânia, în special cei care fac tururi de cramă şi degustări, pun alături de lico­rile lor şi brânzeturi româneşti, o prac­tică adoptată recent de aceştia. Dacă înainte paharele de vin se serveau ală­turi de brânzeturi din afara ţării, acum producătorii autohtoni de profil reu­şesc să câştige tot mai mult teren.

„Ambele produse pot fi promova­te împreună. Noi suferim ca şi ţară pen­tru că promovăm vinul local, dar lângă el punem de multe ori brânze­turi din afară. Am reuşit ca la unul din­tre evenimentele organizate de mine să aduc în acelaşi loc producători autoh­toni de vinuri şi de brânză ca ei să se cunoască. Acum, sunt crame care folosesc brânzeturi locale în degustări, iar ideal ar fi să se întâmple şi invers, deşi producătorii de brânză încă nu sunt deschişi către turişti. În cazul tu­rismului viticol se simte însă o eferves­centă“, spune Alina Iancu, fondator al platformei Revino Gourmet, prezentă în cadrul emisiunii ZF 15 minute cu un antreprenor, un proiect Ziarul Finan­ciar şi Alpha Bank.

Platforma este dedicată produ­că­to­rilor de vinuri şi brânzeturi din Ro­mânia. Printr-o serie de evenimente şi tururi realizate sub umbrela Revino, Alina Iancu promovează producătorii locali de vinuri încă din 2013, iar din 2019 a dezvoltat şi segmentul de brânză autohtonă.

„Oamenii se miră foarte mult când gustă o brânză şi li se spune că este românească. Sunt impresionaţi pe de-o parte şi surprinşi totodată că Ro­mâ­nia face brânzeturi maturate“, adau­gă ea. Alina Iancu mai afirmă că există în jur de 100 de producători de brânze­turi maturate pe plan local, dintre care circa 30 sunt prezenţi în puncte de desfacere din marile oraşe din ţară.

Pe lângă marii jucători, care au în­ceput să îşi facă o gamă proprie de brân­zeturi maturate, au apărut foarte mulţi producători mici şi medii, care au trecut de la telemea şi caşcaval la produse maturate, realizate după re­ţete din Italia, Spania sau Elveţia.

„Au apărut mici artizani, care au învăţat meserie în România şi care au propriile animale. În cele mai multe cazuri însă, sunt oameni care au lucrat în Italia şi care s-au întors cu cunoş­tinţele dobândite acolo, pe care le-au aplicat în România. Ei iau laptele de la fermierii din zonă sau de la propriile animale“, mai spune Alina Iancu.

Brânzeturile româneşti premium sunt prezente, în principal, în băcăniile din marile oraşe.

Fermierii fabrică în can­tităţi mici, fiind vorba de o produc­ţie artizanală, iar una dintre proble­mele lor ţine de partea de logistică.

„Sunt câţiva care au reuşit să ajungă şi în retailul mare, dar e vorba în special de producătorii care au mai mulţi ani de activitate în piaţă. Unui producător mic, tânăr, îi este greu inclusiv pe partea de logistică, pentru că investiţia este una mare. El poate face o brânză de calitate, dar acea brânză are nevoie de condiţii de transport, de o logistică care reprezintă o investiţie separată, şi de un nume pe care trebuie să şi-l facă în piaţă“, mai spune ea.

Chiar şi unele lanţuri de retail au început să promoveze brânzeturile româneşti premium, oferindu-le un raft dedicat.

Produse de tip brie, parmezan sau camembert sunt acum fabricate şi în România. Totuşi, brânzeturile româneşti nu sunt neapărat asociate în mentalitatea colectivă cu produsele premium, maturate, precum sunt cele din Italia sau Franţa. Astfel, consumatorii aleg bunuri din afară în detrimentul celor autohtone atunci când caută o brânză maturată.

„Nu ai voie să scrii pe eticheta unui produs Parmigiano Reggiano, pentru că este denumire de origine controlată, dar ai voie să scrii «tip parmezan», şi avem deja producători de astfel de brânzeturi. Dacă ar fi un brand foarte cunoscut sau dacă noi am avea cunoştinţe foarte bune despre brânză, nu ar mai fi nevoie de această explicaţie («tip parmezan» - n.red.), dar românul cumpără acel parmezan (Parmigiano Reggiano – n.red.) despre care ştie că este bun“, explică ea.

Pe lângă producătorii de brânzeturi, România are şi circa 250 de crame de vinuri îmbuteliate, care fac constant vin. În ultimii opt ani, numărul acestora a crescut cu circa 50 de crame, spune Alina Iancu. Mulţi dintre producătorii tineri din piaţă mizează pe vinurile premium, cu o calitate ce se poate compara cu cea a licorilor din afara ţării.

„Vinurile româneşti se compară cu cele din afară, dar ce trebuie noi să facem este să pariem pe soiurile autohtone, pentru că la nivel global nu vom face faţă cu preţurile pentru soiurile internaţionale. Pentru a face diferenţa este important să avem vinuri bune şi să punem accent pe soiurile autohtone“, conchide Alina Iancu.