ZF 15 minute cu un antreprenor. Ciprian Roşca, director comercial Cramele Recaş: Luăm în calcul achiziţia unei crame mai mici. Am ajuns aproape la capacitate maximă în privinţa depozitării

♦ Businessul cumulat al producătorului de vin, operat prin mai multe firme, sare de 450 mil. lei pe an ♦ Circa 50% din vânzările de vin ale Cramelor Recaş provin din vânzările la export ♦ Principalele pieţe sunt Olanda, Germania, Belgia, Canada, Cehia, Slovacia, Polonia, Irlanda şi Australia.

Ciprian Roşca, directorul co­mercial al grupului Cramele Recaş, spune că producătorul de vin utilizează aproape la maximum capacitatea de depozitare, ceea ce înseamnă va fi necesară o extindere. Cramele Recaş produc anual circa 30 milioane de sticle de vin, iar ritmul de creştere este de 15-20% an la an. Tot în ceea ce priveşte dezvoltarea, grupul ia în calcul şi achiziţionarea unei crame mai mici.

„Am ajuns aproape de saturaţie vizavi de tot ce înseamnă spaţiu de depozitare. Ca să putem să susţinem ritmul nostru de creştere în continuare, probabil ne vom uita în stânga-dreapta şi este posibil să facem o achiziţie. Încă nu negociem cu cineva, dar luăm în calcul o eventuală achiziţie, pentru că am ajuns la limita capacităţii de depo­zita­re“, a spus Ciprian Roşca, în cadrul e­misiunii ZF 15 minute cu un antre­prenor: Cum facem eco­no­mia să funcţioneze în con­tinuare?, un proiect Ziarul Financiar şi Alpha Bank.

Producătorul de vin are pe rod aproximativ 1.100 de hectare de viţă de vie, toate în proprietate, la Recaş, jude­ţul Timiş şi la Miniş, în Arad. Compania este cel mai mare producător de vin din punctul de vedere al volumelor – 30 de milioane de sticle pe an – şi al cifrei de afaceri. Businessul cumulat, operat prin mai multe firme, sare de 450 mil. lei pe an, conform platformei de ana­liză Confidas.ro.

Cramele Recaş este totodată unul dintre cei mai mari exportatori de vin din România, însă pentru a ajunge la acest nivel au făcut făcuţi paşi mărunţi, an de an.

Ciprian Roşca spune că a fost un proces lent, care a durat circa 20 de ani.

La businessul Cramele Recaş, exportul contribuţie astăzi cu circa 50%, iar prin­cipalele pieţe unde ajuge vinul companiei din Timiş sunt ţările europene, în frunte cu Olanda şi Germania, urmate de Marea Britanie şi Belgia. Totuşi, vinurile produse în vestul ţării nu rămân doar în Europa, ele fiind distribuite pe aproape toate con­tinentele, în ţări precum Statele Unite, Rusia, Japonia, Canada şi până chiar în Australia sau Africa de Sud. Pieţe noi pe care grupul a intrat în ultima perioadă sunt Myanmar, Coreea de Sud şi statele din peninsula scandinavă.

„Am mers la export prima dată cu soiuri internaţionale, apoi am făcut cupaje Chardonnay şi Fetească Regală. A fost mai uşor să intrăm cu un soi internaţional, pen­tru că acesta se consumă pe pieţele mature, apoi am introdus câteva soiuri româneşti ca să îi provocăm pe consumatori. Iar acum, deja exportăm soiuri autohtone, încet-încet facem tranziţia. Exportul a fost un proiect pe 20 de ani, în care această tranziţie s-a făcut treptat. Şi astăzi însă, ca să câştigăm un client pe piaţa externă, intrăm întâi cu ceva recognoscibil la nivel internaţional“, explică  Ciprian Roşca.

Dacă înainte piaţa autohtonă reprezen­ta 60% din businessul producătorului de vin, acum ponderea a scăzut la jumătate, ceea ce înseamnă că exporturile ar putea depăşi curând consumul intern. Ciprian Roşca este de părere că cel mai alert ritm de creştere a pieţei vinului din România a fost de 20%, şi asta în anii cei mai buni. Pe viitor, mai rapid de atât, consumul intern nu va mai creşte în anii următori.

„Spre comparaţie, orice deschidere de piaţă externă poate însemna câteva sute de mii de sticle vândute pentru noi. În perioada de început, comenzile sunt mai mici până se realizează un echilibru între etichete, soiuri şi puterea de acceptare a pieţei respective. Apoi cresc.“

Pe piaţa din România există peste 250 de crame, cele mai multe apărute în ultimii 15 ani şi o bună parte dintre ele fiind crame-butic, active pe segmentul premium. Cramele Recaş este un producător cu vechime şi care acoperă toate segmentele de preţ, având şi o producţie pe măsură. Totodată, compania acoperă toate canalele de vânzare.

Ciprian Roşca este de părere că micile crame locale ar trebui să îşi concentreze atenţia pe partea de turism enologic, astfel ajutând şi vânzarea de vin.

„Eu cred că aceste crame mici ar trebui să îşi concentreze atenţia pe partea de turism, pentru că indirect vor vinde la plecarea turiştilor. Astfel, nu vor mai avea nevoie de o reţea de distribuţie care poate cere un discount semnificativ din preţul de vânzare.“

Mai mult, directorul comercial al producătorului de vin din Timiş spune că există un plan şi pentru Cramele Recaş pentru construirea unei unităţi de cazare, însă de operare ar trebui să se ocupe altcineva, compania rămânănd pe partea de producţie şi vânzare a vinului.

Pe piaţa din România există peste 250 de crame, cele mai multe apărute în ultimii 15 ani şi o bună parte dintre ele fiind crame-butic, active pe segmentul premium. Cramele Recaş este un producător cu vechime şi care acoperă toate segmentele de preţ, având şi o producţie pe măsură. Totodată, compania acoperă toate canalele de vânzare.