ZF la 20 de ani. Exerciţiu de imaginaţie pentru cei care conduc marile businessuri: Cum va arăta România peste 20 de ani. Ce spune Christian von Albrichsfeld, directorul Continental România, cel mai mare angajator privat

Grupul Continental este prezent în România cu şapte divizii care au înregistrat anul trecut afaceri cumulate de 3 miliarde de euro şi un număr total de peste 20.000 de angajaţi.    

2038 marchează o continuare a dez­vol­tă­rii colaborării dintre Ro­mânia şi celelalte sta­te din Uniunea Eu­ropeană. România este unul din­tre statele ce contează în UE şi pro­movează o Europă unită, un pilon al coeziunii, al echilibrului şi al valo­rilor europene bazate pe de­mocraţie şi stat de drept, pentru care ro­mânii au luptat la Revoluţia din 1989.

Acest lucru înseamnă o infra­struc­tu­ră bine pusă la punct, care co­nectează, la ni­velul anu­lui 2038, toate regiunile ţăr­ii, ora­şele mari, atât pe axa est-vest, cât şi pe axa nord-sud. Vorbim despre autostrăzi care leagă oraşele importante ale ţării în­tre ele, acolo unde investiţiile le-au trans­format în adevărate hub-uri economice şi de IT, precum şi cu restul Europei. Vorbi­m, de asemenea, şi des­pre o mo­der­nizare treptată a căii ferate care asi­gură o dezvoltare a companiilor ce deţin uni­tăţi de producţie. Nu în ultimul rând, men­ţionez mobilitatea caracte­rizată printr-un trans­port conectat, care face posibil trans­portul smart, în orice punct din ţară, aflat la îndemâna oricui.

Din punctul de vedere al legislaţiei, Ro­mâ­nia anului 2038 este aliniată sta­telor care au o legislaţie modernă ce ofe­ră cadrul de care au nevoie toţi actorii principali ai societăţii să se dezvolte or­ga­nic. Integritatea este un reper existent în toate colţurile acesteia. Res­pon­sa­bilita­tea din admi­nistraţia locală şi na­ţio­nală este un pilon al dezvoltării eco­no­mice a ţării. Accentul pus pe debiro­cratizare con­tri­buie la o gestionare efi­cientă a in­ves­tiţiilor publice şi a atin­gerii poten­ţia­lu­lui maxim de folosire a fon­durilor euro­pe­ne. România se află în rândul ţă­rilor euro­pene. Vorbim, în acest caz de o so­cie­tate 5.0, care înglobează servicii de edu­caţie şi de sănătate care au avut o mo­der­nizare spectaculoasă în ultimii 20 de ani şi se află într-un loc comparabil cu cel al ţărilor din UE. Vorbim, în acest caz, de o societate 5.0 care înglobează ser­vicii in­te­ligen­te, digitali­za­te şi inte­gra­te cu sistemele euro­pene de educaţie, sănătate, mo­bili­tate, admi­nis­tra­ţie, infra­struc­tură şi secu­ritate, ce au avut o mo­der­nizare spec­taculoasă în ulti­mii 20 de ani şi da­to­rită că­rora cali­tatea vie­ţii în România a cres­cut sim­ţitor fă­când ca o mare parte din românii ple­caţi din ţară să revină ală­turi de familia şi prieteni lor.

Amplasarea strategică a ţării într-o zonă geo­grafică cu mult potenţial oferă o per­s­pec­tivă unică asupra turis­mu­lui, atât intern, cât şi inter­naţional, pe care Ro­mâ­nia îl atrage. Pro­mo­varea şi ame­na­ja­rea lo­cu­rilor turistice (mun­ţii Carpaţi, Delta Dună­rii, uni­citatea mâ­năsti­rilor din Moldova, au­ten­ticitatea zo­nei Mara­mureşului, oraşele me­die­va­le ferme­că­toare din Banat şi Transilva­nia, oraşele cu ele­men­te care îmbină tra­diţionalul cu inovaţia, lo­curile cu tradiţie culturală etc.) pun România pe harta turis­mului mon­dial. Mie, personal, ca să dau doar un exemplu în acest sens, mi-a plă­cut evoluţia pe care oraşele româ­neşti capi­tale culturale ale Europei au avut-o după ob­ţinerea acestui titlu. Sibiu, Ti­mişoara şi Iaşiul au dovedit că moş­tenirea multi­cul­turală şi tradiţia uni­că româ­nească în­seamnă re­pe­re ale tu­ris­mului românesc. Cunosc ora­şele, am vizitat împrejurimile acestora şi am vă­zut cum au ştiut să folo­seas­că fon­durile pri­mite pentru pro­iectele de suc­ces pe care le-au derulat şi să se dez­volte sus­te­nabil mulţi ani du­pă ob­ţinerea ti­tlului. Au ştiut astfel cum să men­ţină nu­mărul de vizitatori străini (mai ales) la un nivel foar­te ridicat.

Multe oraşe din România anului 2038 oferă soluţii smart city pentru locui­tori şi turişti. Putem vorbi despre apli­ca­ţii de descoperire a oraşelor, de mobi­lita­te urbană, conectivitate (soluţii care pun în va­loare contribuţia compa­ni­ilor cu profil teh­nologic multina­ţionale şi a celor au­toh­tone în colabo­rare cu univer­sită­ţile) şi multe altele. Tehno­logii dez­voltate ce vin în sprijinul fluidizării trafi­cu­lui, al optimi­zării transportului public, al dezvoltării so­lu­ţiilor ecologice şi de mediu, al digi­talizării şi servitizării sunt sus­ţi­nute de au­torităţi şi sprijinite şi chiar ini­ţiate de me­diul eco­nomic privat. Vorbim despre con­cepte smart ce vizea­ză administraţia, spa­ţiul public, pre­cum şi locuinţele pri­vate, toate fiind un rod al co­laborării fruc­tuoase dintre companii multi­naţio­nale şi locale şi universităţi care con­tribuie la dezvoltarea oraşelor.

Toate cele enumerate mai sus au un im­pact major în dorinţa tinerilor, a spe­cialiştilor şi a experţilor din orice dome­niu de a rămâne în România şi de a con­tinua această dezvoltare.

Aceste aspecte sunt posibile, în perioada 2018-2038 prin implicarea fac­torilor de decizie în proiecte care moder­ni­zează, pas cu pas, fiecare aspect al statului român.