ZF la 20 de ani. Evenimentul anului 2001: Eliminarea vizelor pentru călătorii în Uniunea Europeană, momentul zero pentru exodul românilor în străinătate

Eliminarea vizelor pentru românii care doreau să călătorească în ţări din spaţiul Schengen a fost pentru mulţi români un eveniment mai important decât însăşi aderarea la Uniunea Europeană pentru că a desăvârşit practic, în viziunea multora, libertatea obţinută la Revoluţie. Astăzi, sunt peste 1,1 milioane de români în Italia, în Spania sunt peste 600.000 de români, iar în Germania jumătate de milion, conform statisticilor Eurostat.

A fost momentul în care mulţi români au decis să găsească în străinătate locuri de muncă mai bine plătite decât cele de pe plan local, unde salariul mediu net pe economie era puţin peste 120 de euro lunar. Cu mult sub ce se câştiga atunci în ţările din Vest. România se afla atunci într-o perioadă în care PIB-ul creştea cu peste 5% anual , dar nu ajunsese încă la 50 mld. euro, rata şomajului era la circa 8%, câteva sute de mii de români munceau deja ilegal în străinătate, iar puterea de cumpărare era încă scăzută. Mulţi nu ştiau ce anume face această Uniune Euro­pea­nă, dar visau la o viaţă mai bună în ţară sau în străinătate.

2002 a fost anul în care cozile de la ambasade au fost eliminate, iar între ro­mâni şi ţări precum Italia, Spania sau Austria mai stăteau doar câteva sute de euro şi un bilet dus-întors.

Astfel, româ­nii care doreau să călătorească în spa­ţiul Schengen erau nevoiţi să dove­dească faptul că sunt în posesia a 100 de euro pe zi, pentru fiecare zi petrecută în ţările Schengen, şi a 50 de euro pe zi pentru ţările vecine României.

Mai mult, ei trebuia să aibă asigura­re medicală pe timpul călătoriei şi să aibă un bilet dus-întors sau carte verde. Spania, Italia dar şi Germania au fost ţările în care au ajuns cei mai mulţi români. Însă, înainte de elimi­narea vizelor, în ţări precum Austria sau Italia era deja un nu­măr mare de imigranţi români intraţi ile­gal. Astăzi, sunt peste 1,1 milioane de români în Italia, în Spania sunt peste 600.000 de români, iar în Germania ju­mă­tate de milion, conform statisticilor Eurostat.

Astfel din 2002, chiar dacă Româ­nia nu era membră a Uniunii Europe­ne, cetăţenii români beneficiau în avans de una dintre cele patru libertăţi fun­da­mentale din UE – „dreptul la libera cir­cu­laţie a persoa­nelor“. Iar această libertate a susţinut puternic economia Ro­mâniei, având în vedere că românii ple­caţi la muncă în străinătate trimiteau lunar bani. Doar în prima parte a acestui an, ro­mânii au trimis peste 2 mld. euro în ţa­ră. Iar în ultimii 13 ani, românii au trimis în ţară peste 58 de miliarde de euro, conform datelor BNR.

Eliminarea vizelor ar fi trebuit să re­pre­zinte şi o accelerare a aderării Ro­mâ­niei la spaţiul Schengen, însă chiar acest val de români plecaţi în străi­nă­tate, dar şi corupţia au făcut ca intrarea Ro­mâniei în spaţiul Schengen să nu fie încă un plan realizabil. Criza din 2008 a adus însă şi o teamă în rândul cetăţe­ni­lor străini că cei din estul Europei le vor lua locurile de muncă pentru că se mulţumesc cu salarii mai mici. O altă pată neagră pe „CV-ul” României.

Pe de altă parte, în 2002 paginile ZF notau la acea vreme că firmele din tu­rism, transporturi şi băncile primesc cu braţele deschise această eliminare a vi­zelor pentru că încasările vor creşte, iar formalităţile şi drumurile făcute la in­sti­tuţiile publice vor fi reduse. De alt­fel, nu­mărul de români care au plecat în va­canţă în străinătate a crescut de cel pu­ţin patru ori în perioada 2002-2017, ara­tă calculele ZF pe baza datelor de la Insti­tutul Naţional de Statistică. În plus, la nivel de transport internaţional de măr­furi şi pasageri a explodat în ultimii 15 ani.

De exemplu, numărul de pasageri care au călătorit cu avionul din şi spre alte ţări a crescut de aproape zece ori din 2002 şi până astăzi. Şi investiţiile străine au crescut în 2003 faţă de anul 2002 cu peste 60%, arată datele de la BNR. În anul următor, 2004, volumul investiţiilor străine a fost cu 167% mai mare decât în 2003.

La acea vreme intrau în ţară jucă­tori precum Faurecia, producător de com­ponente auto, care astăzi a ajuns la cinci fabrici în România, sau grupul ger­man Schaef­fler deţinut de familia cu acelaşi nume.

Familia Schaeffler, prin companiile Con­tinental şi fabrica Schaeffler din Braşov, este cel mai mare jucător din industria compo­nentelor auto şi al doi­lea grup din tot sectorul auto, după Renault.

Grupul german are 3,4 mld. euro afaceri în România şi aproape 25.000 de angajaţi. De asemenea, în această perioadă au intrat pe piaţă şi traderi precum ADM, Nidera sau Bunge. 

Tot în 2002 a fost parafat un nou acord istoric pentru România, care în 2002, la Praga a fost primită în Alianţa NATO, după ce în 1997 fusese lăsată la uşa Alianţei.