Malvinder Singh, acţionar al Ranbaxy, a fost cel care a condus negocierile cu Advent, dar care a ieşit apoi din afacerea indienilor
La 12 ani distanţă de momentul vânzării producătorului de medicamente Terapia din Cluj-Napoca către indienii de la Ranbaxy valoarea tranzacţiei de 324 de milioane de dolari rămâne una record pentru piaţa medicamentelor din România.
Anul 2006 este unul de referinţă în piaţa medicamentelor din România după ce compania indiană Ranbaxy a plătit o sumă mai mare de peste 10 ori faţă de investiţia fondului de investiţii Advent International în producătorul local. În 2005, Terapia realizase vânzări de 67 mil. euro, inclusiv din activităţi de distribuţie.
O istorie de 97 de ani
Istoria Terapia începe din 1921, când a fost înfiinţată la Cluj-Napoca, activând ca laborator. În perioada 1960 – 1991 este deţinută de stat, după care este înregistrată ca o companie comercială care produce şi vinde produse farmaceutice. Privatizarea companiei are loc în 1996, iar până în 2004 a fost listată la bursă. În 2003 fondul de investiţii Advent intră în acţionariatul companiei, prin achiziţia producătorului de medicamente Terapia de la două companii româneşti şi de pe piaţa bursieră cu 30 de milioane de dolari, pe care o vinde trei ani mai târziu către indienii de la Ranbaxy, actualii acţionari ai businessului.
La 12 ani de la tranzacţie, toţi actorii care au bătut palma în 2006 sunt prezenţi pe piaţa românească de medicamente, însă parcursul indienilor cu Terapia este diferit de cel al fondului de investiţii Advent, de la care au cumpărat producătorul de medicamente.
Astfel, Terapia sub umbrela Ranbaxy a continuat să crească, ajungând la afaceri de 671 milioane de lei în 2017, cu 867 de angajaţi şi un profit de 131 milioane de lei. Compania s-a menţinut în topul celor mai mari producători de medicamente din piaţa locală şi are o prezenţă constantă în industria de profil.
Fondul de investiţii Advent, în schimb, a avut un traseu tumultuos pe piaţa din România, de la intrarea pe piaţă în 2003 când au cumpărat Terapia. Trei ani mai târziu, Advent dădea lovitura şi vindea Terapia pentru o valoare de zece ori mai mare decât suma investită.
Fondul de investiţii a încercat să repete modelul şi în 2008, când a preluat un alt producător de medicamente – Labormed, pentru 120 de milioane de euro. La momentul vânzării Labormed în 2011, Advent a încasat însă doar 24 de milioane de euro de la americanii de la Alvogen, situaţie opusă faţă de dealul cu Terapia.
Fondul de investiţii a continuat însă preluările în zona de sănătate pe piaţa locală, îndreptându-şi atenţia spre zona de servicii medicale private. În 2010 Advent a cumpărat un pachet de acţiuni la Regina Maria, reţeaua de sănătate privată care a ajuns în prezent al doilea jucător din piaţă, iar cinci ani mai târziu, în 2015, Advent ieşea din acţonariatul reţelei private şi inclusiv de pe piaţa medicală românească.
În 2018 însă fondul de investiţii revine în producţia de medicamente din România după ce a cumpărat divizia europeană de medicamente generice Zentiva a francezilor de la Sanofi care activează pe mai multe pieţe, inclusiv cu o fabrică în România (fosta Sicomed). Tranzacţia pentru toată divizia europeană se ridică la 1,9 mld. euro, potrivit unui anunţ al companiei. Fabrica Zentiva din Bucureşti este astfel a patra companie din farma şi sănătate care trece prin mâinile Advent.
Revine apetitul investitorilor pentru producţia de medicamente?
După ce a fost centrul de interes al investitorilor străini înainte de criza economică, în ultimii ani piaţa medicamentelor a înregistrat mai degrabă un declin în ceea ce priveşte tranzacţiile, dar şi investiţiile în noi facilităţi de producţie.
Finalul lui 2015 a fost marcat de închiderea Europharm, unul dintre cei mai mari exportatori din Braşov, însă britanicii de la GSK, cei care controlau Europharm, au anunţat planurile de închidere încă din 2014. Conform calculelor ZF, producţia de la Braşov a GSK ajungea la 100 de milioane de euro, iar în 2014 fabrica avea 213 angajaţi.
După anunţul celor de la GSK, şi Sanofi a spus în 2016 că renunţă la toată divizia de producţie de generice din întreaga Europă.
Investitorii care au pariat pe piaţa românească s-au uitat mai degrabă spre businessurile din retailul şi distribuţia de medicamente – domenii care au atras cele mai mari investiţii şi grupuri internaţionale care şi-au dorit un loc pe piaţa românească.
În acest timp, producţia locală de medicamente se mai bazează pe doar câteva fabrici care mai scot pe poartă medicamente „made in Romania”. Doar un sfert din medicamentele vândute pe piaţa românească în 2016 au fost fabricate în România pentru că investitorii nu mai sunt interesaţi de producţia de medicamente, spunea Dragoş Damian, directorul general al Terapia Cluj.
Giganţii care produc medicamente la nivel mondial pun pe piaţă produse prin intermediul distribuitorilor locali, iar crizele de pe piaţa medicamentelor, în care substanţe esenţiale pentru pacienţi lipsesc din farmacii şi spitale, sunt parte din imaginea pieţei curtate până de curând de investitori.
Apetitul pentru producţia locală de medicamente începe să revină însă atât pentru antreprenorii români, cât şi pentru investitorii străini. Astfel, în ultimii doi ani fabrica Europharm a fost preluată de fraţii Santa din Braşov, iar Zentiva a intrat în portofoliul Advent.
Piaţa medicamentelor a ajuns la peste la 14 miliarde de lei, în creştere cu 10% faţă de anul 2016, iar printre cele mai mari fabrici locale de medicamente se numără Zentiva, Terapia Cluj sau Antibiotice Iaşi.
Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.
ABONEAZĂ-TE