ZF 20 de ani

Malvinder Singh, acţionar al Ranbaxy, a fost cel care a condus negocierile cu Advent, dar care a ieşit apoi din afacerea indienilor

ZF la 20 de ani. Evenimentul anului 2006: Vânzarea producătorului de medicamente Terapia către indienii de la Ranbaxy, o tranzacţie record pe piaţa farma, încă neegalată ca valoare

01.11.2018, 00:08 Autor: Georgiana Mihalache

La 12 ani distanţă de momentul vânzării producătorului de medicamente Terapia din Cluj-Napoca către indienii de la Ranbaxy valoarea tranzacţiei de 324 de milioane de dolari rămâne una record pentru piaţa medicamentelor din România.

Anul 2006 este unul de referinţă în piaţa me­dicamentelor din Româ­nia după ce compania in­diană Ranbaxy a plă­tit o sumă mai mare de peste 10 ori faţă de investiţia fondului de investiţii Advent International în producătorul local. În 2005, Terapia realizase vânzări de 67 mil. euro, inclusiv din activităţi de distribuţie.

 

O istorie de 97 de ani

Istoria Terapia începe din 1921, când a fost înfiinţată la Cluj-Napoca, ac­tivând ca laborator. În perioada 1960 – 1991 este deţinută de stat, după care este înregistrată ca o companie comercială care produce şi vinde produse farma­ce­u­tice. Privatizarea companiei are loc în 1996, iar până în 2004 a fost listată la bursă. În 2003 fondul de investiţii Advent intră în acţionariatul companiei, prin achiziţia producătorului de medi­ca­mente Terapia de la două companii ro­mâneşti şi de pe piaţa bursieră cu 30 de mi­lioane de dolari, pe care o vinde trei ani mai târziu către indienii de la Ranbaxy, actualii acţionari ai businessului.

La 12 ani de la tranzacţie, toţi acto­rii care au bătut palma în 2006 sunt pre­zenţi pe piaţa românească de me­dicamente, însă parcursul indienilor cu Terapia este diferit de cel al fondului de investiţii Advent, de la care au cum­părat producătorul de medicamente.

Astfel, Terapia sub umbrela Ranbaxy a continuat să crească, ajun­gând la afaceri de 671 milioane de lei în 2017, cu 867 de angajaţi şi un profit de 131 milioane de lei. Compania s-a menţinut în topul celor mai mari producători de medicamente din piaţa locală şi are o prezenţă constantă în industria de profil.

Fondul de investiţii Advent, în schimb, a avut un traseu tumultuos pe piaţa din România, de la intrarea pe piaţă în 2003 când au cumpărat Terapia. Trei ani mai târziu, Advent dădea lovitura şi vindea Terapia pentru o valoare de zece ori mai mare decât suma investită.

Fondul de investiţii a încercat să re­pete modelul şi în 2008, când a pre­luat un alt producător de medica­mente – Labormed, pentru 120 de milioane de euro. La momentul vânzării Labormed în 2011, Advent a încasat însă doar 24 de milioane de euro de la americanii de la Alvogen, situaţie opusă faţă de dealul cu Terapia.

Fondul de investiţii a continuat însă preluările în zona de sănătate pe piaţa locală, îndreptându-şi atenţia spre zona de servicii medicale private. În 2010 Advent a cumpărat un pachet de acţiuni la Regina Maria, reţeaua de sănătate privată care a ajuns în prezent al doilea jucător din piaţă, iar cinci ani mai târziu, în 2015, Advent ieşea din acţonariatul reţelei private şi inclusiv de pe piaţa medicală românească.

În 2018 însă fondul de investiţii revine în producţia de medicamente din România după ce a cumpărat divizia europeană de medicamente generice Zentiva a francezilor de la Sanofi care activează pe mai multe pie­ţe, inclusiv cu o fabrică în România (fosta Sicomed). Tranzacţia pentru toa­tă divizia europeană se ridică la 1,9 mld. euro, potrivit unui anunţ al companiei. Fabrica Zentiva din Bucureşti este astfel a patra companie din farma şi să­nă­tate care trece prin mâinile Advent.

 

Revine apetitul investitorilor pentru producţia de medicamente?

După ce a fost centrul de interes al investitorilor străini înainte de criza eco­nomică, în ultimii ani piaţa me­di­camentelor a înregistrat mai degrabă un declin în ceea ce priveşte tranzac­ţiile, dar şi investiţiile în noi facilităţi de producţie.

Finalul lui 2015 a fost marcat de închiderea Europharm, unul dintre cei mai mari exportatori din Braşov, însă bri­tanicii de la GSK, cei care controlau Europharm, au anunţat planurile de închi­dere încă din 2014. Conform cal­cu­lelor ZF, producţia de la Braşov a GSK ajungea la 100 de milioane de euro, iar în 2014 fabrica avea 213 angajaţi.

După anunţul celor de la GSK, şi Sanofi a spus în 2016 că renunţă la toată divizia de producţie de generice din întreaga Europă.

Investitorii care au pariat pe piaţa românească s-au uitat mai degrabă spre businessurile din retailul şi distribuţia de medicamente – domenii care au atras cele mai mari investiţii şi grupuri internaţionale care şi-au dorit un loc pe piaţa românească.

În acest timp, producţia locală de medicamente se mai bazează pe doar câteva fabrici care mai scot pe poartă me­dicamente „made in Romania”. Doar un sfert din medicamentele vân­dute pe piaţa românească în 2016 au fost fabricate în România pentru că investitorii nu mai sunt interesaţi de pro­ducţia de medicamente, spunea Dragoş Damian, directorul general al Terapia Cluj.

Giganţii care produc medicamente la nivel mondial pun pe piaţă produse prin intermediul distribuitorilor locali, iar crizele de pe piaţa medicamentelor, în care substanţe esenţiale pentru pa­cienţi lipsesc din farmacii şi spitale, sunt parte din imaginea pieţei curtate până de curând de investitori.

Apetitul pentru producţia locală de medicamente începe să revină însă atât pentru antreprenorii români, cât şi pen­tru investitorii străini. Astfel, în ultimii doi ani fabrica Europharm a fost pre­luată de fraţii Santa din Braşov, iar Zentiva a intrat în portofoliul Advent.

Piaţa medicamentelor a ajuns la peste la 14 miliarde de lei, în creştere cu 10% faţă de anul 2016, iar printre cele mai mari fabrici locale de medicamente se numără Zentiva, Terapia Cluj sau Antibiotice Iaşi.

 

 

 

Campania aniversară Ziarul Financiar este susținută de Mastercard