ZF la 20 de ani. Evenimentul anului 2012: Proiectul autostrăzii Bechtel, un eşec de 1,4 mld. euro. Infrastructura azi în România: un eşec de zeci de miliarde de euro anual

Slaba mobilizare, slaba finanţare, dezinteresul şi schimbările dese sau foarte dese de la conducerea companiei de drumuri şi de la Ministerul Transporturilor au făcut ca după aproape 30 de ani de capitalism să nu avem 1.000 de kilometri de autostradă. Singura autostradă finalizată cap-coadă rămâne Bucureşti - Constanţa. În rest sunt numai cioturi şi părţi din ce va urma să fie la un moment dat.

Semnat în 2003 şi demarat în 2004, proiectul autostrăzii Transilvania semnat de gu­ver­nul României cu ame­ricanii de la Bechtel  trebuia inau­gurat în 2012, an în care, teoretic, tre­buia să putem circula de la Bucureşti la Borş via Braşov, Târgu- Mureş şi Cluj. Ame­ricanii aveau în plan să constru­iască tronsonul de la Braşov la Borş. Din cei peste 400 de kilometri ai autostrăzii România a construit până anul acesta 54 de kilometri cu 1,25 miliarde de euro, adică un cost de circa 23 de mi­lioane de euro pe kilometru, potrivit informaţiilor ZF.

La sfârşitul anului trecut, lungimea to­tală a autostrăzilor a fost de 763 de kilometri la 6 milioane de maşini, în creştere cu 16 kilometri faţă de totalul din 2017. Dacă promisiunile guver­nan­ţilor ar fi fost transpuse în realitate, atunci am fi avut cel puţin 5.000 de kilometri de autostradă. Din această valoare niciun kilometru nu reprezintă o centură a Ca­pi­talei sau vreo auto­stradă peste munţi. Potrivit construc­torilor, princi­pala problemă a pro­iectului a repre­zentat-o lipsa unui stu­diu de feza­bi­litate bine făcut, iar costurile ridicate au fost determinate de traseul hotărât.

La mai bine de cinci ani de la rezi­lie­rea contractului a fost deschis circu­la­ţiei primul tronson nou din auto­strada Transilvania de 9,5 km pe sectorul Gilău – Nădăşelu, judeţul Cluj, după ce oficialii CNAIR au făcut recepţia unui pod peste râul Someş, care face legă­tura cu sectorul Câmpia Turzii – Gilău.

Directorul general al CNAIR Narcis Neaga declara atunci, după re­cepţia podului peste Someş din apro­piere de comuna Gilău, judeţul Cluj, că speră ca în primăvara anului viitor să fie anunţaţi câştigătorii lucrărilor pe tronsoanele rămase până la Suplacu de Barcău, în judeţul Bihor.

Pe autostrada Transilvania se mer­ge mai departe pe Nădăşelu – Mihă­ieşti, unde documentaţia pentru licita­ţia de proiectare şi construcţie a fost pusă pe SEAP în octombrie, de la Mihăieşti la Suplacu de Barcău în octombrie – noiembrie.

Autostrada Transilvania s-a trans­for­mat în 2012 în Groapa Bechtel, pentru ca în 2013 contractul să fie re­ziliat de statul român. Probleme cu exproprieri şi mutatul utilităţilor alături de lipsa urgentării au repre­zentat marile piedici ale proiectului. Ulterior con­tractul cu cei de la Bechtel a fost pier­dut şi niciodată găsit, acest lucru spu­nând multe despre serio­zita­tea Mi­nis­terului Trans­por­turilor şi an­gaja­mentul său asupra infrastructurii.

Din 2003 încoace fiecare guvern de la Palatul Victoria a promis an de an sute şi mii de kilometri de autostradă. Dar până acum nu este gata nicio autostradă care să treacă munţii Carpaţi.

Ieri spre exemplu a fost adoptat în Camera Deputaţilor proiectul de lege privind aprobarea realizării autostrăzii Iaşi - Târgu Mureş, cunoscută drept Auto­strada Unirii, aceasta urmând să se întindă de la graniţa cu Republica Moldova până la conexiunea cu auto­strada Transilvania.

În 2012 România a finalizat 140 de kilometri de autostrăzi şi variante de ocolire la standard de autostradă, a reabilitat 286 de kilometri de drumuri naţionale şi a terminat 18 kilometri de centuri ocolitoare, arată datele trans­mi­se de Compania Naţională de Auto­străzi şi Drumuri Naţionale din Româ­nia (CNADNR) la solicitarea ZF.

Anul acesta Ministerul Trans­portu­rilor vrea să inaugureze în total 100 de kilometri de autostradă. Minis­terul a recepţionat la finalul lunii iulie loturile 3 şi 4 din au­to­strada 10 Sebeş - Turda, ce cu­mulează 29 de kilometri de drum rapid între Aiud şi Turda. Astfel, cei care vin la Cluj dinspre Sibiu vor putea circula aproa­pe integral pe autostradă - mai pu­ţin pe un tronson de circa 40 de kilometri între Sebeş şi Aiud, loturile 1 şi 2, care cel mai probabil vor fi gata anul viitor. Contractele pentru tronsoanele 3 şi 4 s-au semnat în aprilie 2014 şi data de fi­nalizare potrivit contractului era mar­tie 2016.

Mai mult, teoretic, drumul era gata din toamna anului trecut, însă Mi­nisterul Transporturilor a identificat o serie de nereguli ce au dus la amânarea inaugurării. 

Lotul 3 al autostrăzii Sebeş - Turda, km 41+250 - km 53+700, între loca­li­tă­ţile Aiud şi Mirăslău, are o lungime de 12,45 km şi a fost construit de antre­pre­norul Asocierea Tirrena Scavi SpA - Societa Italiana per Condotte D’Acqua SpA. Valoarea contractului aferentă lotului 3 este de 420,5 mil. lei fără TVA. Lotul 4 al autostrăzii Sebeş - Turda, km 53+700 -  km 70Ă000, între localităţile Mirăslău şi Turda, are o lungime de 16,30 km şi a fost construit de antrepre­norul Asocierea S.C. PORR Construct S.R.L. - PORR Bau GmbH. Valoarea contractului pentru lotul 4 este de 470 mil. lei fără TVA.