ZF la 20 de ani. Evenimentul anului 2013: Bursa de la Bucureşti îşi sărbătoreşte majoratul prin listările Nuclearelectrica şi Romgaz. Însă efectul listărilor statului s-a stins de atunci

♦ Romgaz închidea prima şedinţă de tranzacţionare la 13,3 mld. lei capitalizare, faţă de 13,5 mld. lei cât are în prezent ♦ Nuclearelectrica, de la 3,2 mld. lei la 2,45 mld. lei ♦ Însă cele două companii au distribuit dividende în fiecare an de când sunt listate.

Puţini investitori ar fi crezut la începutul anului 2013 că acesta avea să fie anul în care Bursa de Valori de la Bucureşti va duce la bun sfârşit două listări ale unora dintre cele mai mari companii ale statului român, perlele din energie Nuclearelectrica şi Romgaz.

Şi mai puţini au crezut că cele două companii vor începe tranzacţionarea la Bucureşti în noiembrie, adică luna în care bursa românească aniversa 18 ani de la prima tranzacţie postcomunistă. Cele două listări aveau să fie piatra de temelie a unui efect de domino care a culminat cu listarea Electrica în 2014 şi care a dus piaţa de capital din România peste cea din Cehia şi cea din Ungaria.

Însă pentru o scurtă perioadă, întrucât efectul marilor listări de stat s-a stins în condiţiile în care la finele anului 2014 rulajele zilnice au revenit la aceeaşi anemie preeuforie, iar piaţa de capital încă era o platformă marginală pentru investitorii de retail. Cu excepţia emisiunilor de obligaţiuni, statul a mai avut o singură mişcare la bursă pe par­tea de listări, cea a IAR Braşov în 2015, companie cu 149 mil. lei capita­lizare în prezent, iar de atunci şi până astăzi investitori au fost ademeniţi cu listarea Hidroelectrica, cea mai profitabilă companie din România şi cel mai mare producător de elec­tricitate.

Fondul Proprietatea, acţionar cu 20% la Hidroelectrica, îşi evaluează parti­cipaţia la 3,5 mld. lei, ceea ce în­seamnă că producătorul de electri­citate este evaluat la circa 17,5 mld. lei.

Perlele statului

Romgaz, cel mai mare producător şi principalul furnizor de gaze naturale al României, începea tranzacţionarea la Bu­cureşti pe 12 noiembrie 2013 după în­cheierea unei oferte publice ini­ţiale de acţiuni (IPO) prin care statul a vândut 15% din companie pentru 391 milioane de euro. Între timp Romgaz, com­panie supranumită şi perla com­paniilor de stat datorită profitabilităţii şi rezervelor de gaze pe care le deţin, avea să devină cea mai generoasă companie de stat cu in­vestitorii de la bursă, politică deter­mi­na­tă şi de necesităţile acţionarului majoritar.

Investitorii mici au avut alocate 15% din cele 58 milioane de acţiuni scoase la vânzare, însă interesul a fost atât de ridicat încât aceştia au depus ordine de cumpărare pentru un volum de 17 ori mai mare şi au pus astfel la bătaie circa 1,2 miliarde de euro. Şi din partea investitorilor instituţionali, precum fonduri de investiţii, fonduri de pensii şi bănci de investiţii, interesul a fost ridicat, în contextul în care au fost subscrise ordine de cumpărare de aproape şapte ori mai mari decât cantitatea de acţiuni alocată.

Romgaz a stabilit şi o premieră în istoria privatizărilor întrucât oferta şi ulterior listarea s-au derulat con­comitent pe două burse, la Bucureşti şi la Londra.

Circa 36% din banii strânşi din vânzarea acţiunilor Romgaz au venit de la investitorii străini care au cumpărat instrumente financiare numite GDR-uri de la Londra, iar restul de 64% din bani au provenit din achiziţia directă de acţiuni.

Listarea Nuclearelectrica, singurul producător de energie nucleară din România, era sub semnul întrebării în vara anului 2013 după ce guvernul aprobase în iunie preţul de vânzare însă un proces cu sindicatele avea să ducă la amânarea lansării ofertei.

Statul român, prin Ministerul Eco­nomiei, a scos la vânzare în septembrie 2013 un pachet de 10% din Nuclear­electrica.

Oferta publică iniţială de vânzare de acţiuni a producătorului de energie s-a închis la preţul de 11,2 lei, minimul aprobat de guvern în luna iunie, deoarece interesul fondurilor de investiţii nu a fost atât de mare încât să urce preţul acţiunilor.

Nivelul maxim de preţ  în ofertă a fost de 15 lei. Statul a strâns 283 mil. lei (63 mil. euro) la care se mai adaugă circa 30 mil. lei subscrise de Fondul Proprietatea, care şi-a menţinut participaţia la 9,7%.