ZF la 20 de ani. Evenimentul anului 2016. MedLife sparge gheaţa listărilor antreprenoriale după o pauză de opt ani şi aduce un nou sector la bursa românească

 „Un mesaj către antreprenorii români: dacă vor să fie liberi, cheia este listarea la bursă“, spunea Mihai Marcu, fondator şi acţionar al MedLife.

„Pentru piaţa de capital a venit Moş Crăciun“, spu­nea Mircea Ursache, vi­ce­preşedinte atunci al Au­to­rităţii de Suprave­ghe­re Financiară, în decembrie 2016 îna­inte de a zornăi clopoţelul care mar­ca prima şedinţă de tranzacţionare a MedLife (M), reţeaua medicală privată care spargea gheaţa listărilor antrepre­no­riale la Bucureşti după o pauză de opt ani.

„Un mesaj către antreprenorii români: dacă vor să fie liberi, cheia este listarea la bursă“, spunea Mihai Marcu, fondator şi acţionar al MedLife.

Mesajul său avea să fie ascultat de mai mulţi antreprenori din România, care de atunci şi chiar până în prezent îi urmează exemplul de a-şi aduce crea­ţi­ile la bursă şi care au făcut din 2017 unul dintre cei mai dinamici ani din is­to­rie: Digi Communications (listare în mai 2017 în urma unei oferte de 940 mil. lei), AAGES Târgu-Mureş (5,5 mil. lei în iunie), Transilvania Broker de Asigura­re (un nou sector la bursă, o ofertă de

9 mil. lei în noiembrie) şi Sphera Group (de asemenea un nou sector, 285 mil. lei în toamnă). Spre comparaţie, prece­denta listare privată încheiată cu succes la Bucureşti a fost cea Teraplast Bistriţa în 2008, în plină criză financiară.

Patru companii private şi-au listat acţiunile la bursă în 2017, dintre care una a marcat şi un record istoric, respectiv Digi, pentru cea mai mare listare a unei companii private, iar alte două companii private au făcut pasul spre bursă de la începutul anului 2018 până în prezent: producătorul de mobilă Elvila printr-o listare tehnică şi vinăriile Purcari în luna februarie, într-una din cele mai dure perioade pentru pieţele de capital pe fondul corecţiilor din SUA, cea mai mare economie la nivel mondial. 

Intrarea la tranzacţionare a MedLife a stabilit un record în contex­tul în care a marcat prima ieşire a unui fond de private equity, respectiv V4C, care şi-a vândut întreg pachetul de 36,5%. MedLife s-a listat în urma unei oferte publice iniţiale de vânzare ac­ţiuni (IPO) de 240 milioane de lei, pen­tru un pachet de 44% din acţiunile com­paniei. Pe lângă V4C, un alt vân­ză­tor a fost divizia de investiţii a Băn­cii Mon­diale, respectiv Internatio­nal Finance Corporation (IFC), pentru 7,75%. Oferta a fost intermediată de Raif­fesein Bank ca lider de consorţiu şi de Wood & Company.

În cadrul ofertei de listare au fost ofe­rite publicului 8,8 milioane de ac­ţiuni în două tranşe: 85% investito­ri­lor in­stituţionali şi 15% celor mici. Preţul fi­nal a fost stabilit la 26 de lei pe unitate pen­tru investitorii mari şi de 24,7 pen­tru cei de retail care au beneficiat de discountul de subscriere din primele patru zile şi de 26 de lei pentru cei care au subscris ulterior. MedLife a intrat la bursă cu o valoare de piaţă de 522 mil. lei. Spre comparaţie, în noiem­brie 2018 acţiunile companiei se tran­zac­ţionează la 27,3 lei pe unitate, ceea ce oferă furnizorului de servicii me­dicale o valoare de piaţă de 605 mil. lei.

În martie 2017 acţiunile M erau incluse de BVB în structura indicelui principal BET, astfel că acestea aveau să fie urmărite de fonduri de investiţii cu zeci şi sute de milioane de euro în gestionare. În prima jumătate din 2017 MedLife era una dintre cele mai perfor­mante acţiuni din structura indicelui principal BET, cu un plus de circa 36%. Însă situaţia nu s-a repetat şi în 2018, ba chiar MedLife a ajuns să aibă printre celei mai abrupte scăderi din structura indicelui principal BET pe fondul prezenţei ridicate în acţionariatul companiei a fondurilor de pensii private Pilon II, a căror arhitectură a fost pusă în discuţie de guvernul PSD.

Cele şapte fonduri de pensii private Pilon II, ale căror active de 10 mld. euro au devenit tentante pentru guvernul PSD care caută să peticească un buget mult mai generos decât îi permite statutul de a doua cea mai săracă economie din Uniunea Euro­pea­nă, controlează 17,8% din MedLife, echivalentul unor investiţii de 122 milioane de lei, potrivit celor mai recente date agregate de ZF, cele din iunie 2018. Acestă pondere face din MedLife cel mai căutat emitent de la bursa românescă de către fondurile Pilon II, printre cei mai mari investitori instituţionali de pe piaţa de capital. De la începutul anului 2018 acţiunile M s-au depreciat cu 20% în timp ce indicele principal BET afişează un avans de 12%. Fondurile de pensii au o pre­zenţă ridicată în acţionariatul com­pa­niei şi lichiditatea pe acest emitent este redusă compartiv cu alte blue-chipuri în contextul în care în principal strategia Pilon II este „buy and hold“.

Tranzacţiile din piaţa de servicii medicale private, una dintre cele mai efer­vescente industrii din România, au început să fie din ce în ce mai frecvente înce­pând cu anunţul de preluare inte­grală a pachetului de acţiuni al Regina Maria, al doilea jucător din piaţă, în vara anului 2015. Atunci, fondul de investiţii Mid Europa Partners a plătit circa 100 mil. euro pentru jucătorul privat şi a dat startul mişcărilor din piaţa privată de sănătate.

Pe lista tranzacţiilor care au marcat piaţa a urmat listarea MedLife în 2016, care a venit la 20 de ani de la înfiinţarea companiei de către familia Marcu. În ultimii ani jucătorii de la vârful clasamentului s-au întrecut în anunţuri privind preluări ale competitorilor mai mici din piaţă sau investiţii de tip greenfield (deşi mai puţine decât preluările de afaceri deja active).

Cu toate că apetitul antreprenorilor ro­mâni pentru a-şi lista companiile la bur­să a crescut în ultimii doi ani, niciun alt jucător din piaţa de servicii me­di­cale, estimată la 7 miliarde de lei anual, nu a mai urmat drumul început de MedLife în 2016, urmând în schimb stra­te­gia de con­solidare a afacerii şi creştere organică.