România are foarte mult potenţial care încă nu este suficient exploatat. Există foarte mult talent în multe domenii şi menţionez aici poate unul dinte cele mai vizibile, domeniul IT. Însă, dacă ar fi să trasez câteva direcţii în care mi-aş dori ca România să continue să se dezvolte, acestea ar fi legate de inovaţie, digitalizare şi competiţie, direcţii care se completează reciproc
Nevoia de a continua procesul de digitalizare a României este evidentă şi prin necesitatea de racordare la Piaţa Unică Digitală a Uniunii Europene. Cred că asumarea şi continuarea acestui proces vor aduce avantaje semnificative României, unde există atât apetenţă, cât şi potenţial pentru implementarea noilor tehnologii. Acest lucru mi s-a reconfirmat de curând când am primit cele mai recente date ale noastre care ne-au arătat că, în cazul ratei de adopţie a tehnologiei contactless, România a reuşit performanţa de a se situa pe locul 5 în Europa şi pe locul 10 în lume, ceea ce este cu adevărat remarcabil.
Pe scurt, aş miza pe continuarea digitalizării României care ne va aduce beneficii importante în toate sectoarele de activitate. Mi-aş dori să ajungem şi să ne menţinem pe primele poziţii în topul ţărilor care conduc revoluţia digitală.
Înapoi în trecut, în 1998, cu gânduri spre viitor
Prima decadă după revoluţie a reprezentat o perioadă extrem de efervescentă pentru România, care deschidea ochii către o nouă lume cu care pierduserăm contactul de aproape jumătate de secol. Societatea părea să fie într-o continuă transformare şi, mai mult decât atât, simţeam un val de entuziasm care făcea să pară că orice este posibil dacă investeşti efortul şi dedicarea necesare. Şi îndrăznesc să afirm că nu era doar caracteristic vârstei. Au fost nişte ani marcaţi de o evoluţie fulminantă în istoria României, în care toată lumea părea că îşi doreşte cu insistenţă să ardă cât mai rapid etapele pentru a recupera decalajul faţă de Europa Occidentală.
Totul era foarte nou pentru noi toţi şi era dificil să poţi anticipa în ce direcţie se va dezvolta România şi cum va arăta ea peste 20 de ani. De altfel, preocuparea principală nici nu cred că era aceasta, ci mai degrabă eram concentraţi să ne mişcăm în continuare, să asimilăm cât mai mult din ceea ce ni se oferea, să explorăm şi să exploatăm cât mai bine oportunităţile cu care ne întâlneam.
Aveam ocazia şi şansa să aflăm ce înseamnă o economie liberă prin propria experienţă şi să punem umărul la dezvoltarea ei. Probabil că atât eu, cât şi colegii mei de generaţie am crescut cu această realitate şi nevoie de transformare continuă pentru a face faţă unor contexte necunoscute, ceea ce ne-a ajutat pe mulţi dintre noi să ne adaptăm la o lume în care, în continuare, singura constantă pare a fi schimbarea. Pe mine, cu siguranţă, m-a ajutat să înţeleg şi să integrez în mod constant inovaţia în ceea ce fac. Domeniul în care lucrez acum la Mastercard, structural marcat de inovaţie şi de evoluţia noilor tehnologii, îmi demonstrează în fiecare zi că este greu de anticipat cu acurateţe unde vom fi peste 10 ani, cu atât mai mult peste 20 de ani.
Evenimentele care au dus România înainte
De departe cea mai importantă realizare a României în ultimii 20 de ani o reprezintă racordarea economiei locale la cea europeană, proces care a început din anii ‘90, care a atins punctul culminant în 2007, odată cu aderarea la Uniunea Europeană, şi care continuă şi astăzi, după 11 ani de la aderare.
În ceea ce priveşte mediul de business, intrarea pe piaţă a companiilor internaţionale a însemnat nu doar o infuzie de capital pentru economia de piaţă din România, ci şi un model de urmat şi un impuls eficient pentru dezvoltarea mediului antreprenorial românesc, care contribuie din ce în ce mai mult la creşterea PIB-ului României.
Probabil vorbim despre cei mai transformatori 20 de ani ai ţării din ultimii 100.
Impactul tehnologiei în business
Dintotdeauna am apreciat şi mă bucură atât evoluţia, cât şi apariţia pe piaţă a tot mai multe companii din zona de tehnologie, care par să aibă inovaţia în ADN. Faptul că aceste businessuri dezvoltă soluţii din zona tehnologiei, pentru care eu am o afinitate atât profesională, cât şi personală, este cu atât mai îmbucurător pentru mine. Îmi face plăcere să le urmăresc evoluţia şi, mai mult decât atât, apelez la serviciile lor de fiecare dată când am ocazia. Sunt convins că acestea ne vor schimba, dar şi uşura modul de viaţă.
Evenimentul care mi-a rămas în amintire, fără echivoc, şi care cred că a marcat o nouă etapă în istoria umanităţii, a fost lansarea gratuită a tehnologiei World Wide Web de către CERN în 1993. Este un moment remarcabil, care a permis accesul pe scară largă la această tehnologie şi a dus la dezvoltarea internetului aşa cum îl cunoaştem astăzi, ceea ce a transformat definitiv lumea în care trăim. Este unul dintre exemplele foarte elocvente pentru care tehnologia m-a fascinat dintotdeauna şi continuă să mă fascineze şi astăzi prin forţa transformatoare pe care o exercită asupra lumii noastre.
Gânduri pentru generaţiile tinere
Curajul de a-şi asuma riscuri şi de a-şi exprima opinii argumentate. Tinerii trebuie să fie curajoşi în mod asumat, să rămână îndrăzneţi pentru a-şi construi un viitor cât mai bun. Nu doar să discute despre ceea ce vor să întreprindă, ci să şi facă paşii necesari, fără să le fie frică să greşească. E foarte important să reuşească să gestioneze eşecurile şi, cu cât învaţă acest lucru mai devreme, cu atât mai bine.
Simţul urgenţei. Amânarea sau procrastinarea atrag după sine un grad ridicat de ineficienţă şi neproductivitate, într-un context în care tehnologia evoluează din ce în ce mai rapid, ciclurile de inovaţie sunt tot mai scurte şi informaţia circulă tot mai repede. De multe ori, momentul potrivit este acum, nu mai târziu şi trebuie acţionat în consecinţă.
Dezvoltarea unei viziuni globale. Cred cu tărie că devii din ce în ce mai bun atunci când te înconjori cu oameni diferiţi, care nu arată şi nu gândesc ca tine. Diversitatea este importantă, pentru că te confruntă cu idei diferite, inovatoare şi este cea mai importantă resursă care te poate ajuta să înţelegi şi să oferi soluţii potrivite unor categorii de public cu preferinţe, nevoi şi stiluri de viaţă eterogene.
