ZF la 20 de ani. Exerciţiu de imaginaţie pentru cei care conduc marile businessuri: România peste 20 de ani. Ce spune Daniel Cîrstea, CEO al retailerului Profi

Reţeaua de magazine Profi, controlată de fondul de investiţii Mid Europa Partners, va termina anul cu o reţea de peste 900 de magazine şi afaceri ce vor sări de pragul de 6 mld. lei (1,3 mld. euro), plus 30% comparativ cu 2017. Retailerul este cel mai extins din România şi unul dintre cei mai mari ca cifră de afaceri.

Cum va arăta România în 2040?

Vor fi două Românii, una a mediului de afaceri (energic, inovativ) şi o alta a majorităţii românilor (apatici), cu diferenţe mai mari decât există azi între aceste două categorii sociale. Ambele categorii vor avea un mediu mult mai favorabil  decât există azi în România, dar vor avea ritmuri de creştere diferite.

Pe de altă parte, populaţia României va fi redusă semnificativ, până la aproximativ 15 milioane de locuitori.

Societatea va preţui mai mult natura şi mediul, din simplul motiv că o mare parte din natura şi pesiajele actuale vor fi „istorie“. Tinerii, pe de altă parte, se vor implica mai mult în proiectele sociale.

Digitalizarea şi robotizarea vor fi prezente în activitatea de zi cu zi, de la cafeaua de dimineaţă până la ora la care smartphone-ul te va acoperi să nu răceşti. Multe din tehnologiile inventate în lume vor fi implementate cu succes în România, în special în ariile în care diferenţa dintre România şi restul Europei este semnificativă. Se poate observa ce s-a întâmplat deja cu rata de penetrare a smartphone-urilor sau cu viteza la internet în România versus Europa.

Tot în 2040, pentru a obţine timp în viaţa lor, oamenii vor fi dispuşi să plătească mai mult şi mai mult. Iar retailul alimentar va fi dominat de procese controlate de AI (Artificial Intelligence), cu scopul de a crea experienţă de shopping şi de a face procesul să fie unul ultrarapid (în ideea că oamenii vor vrea tot mai mult timp pe care să îl folosească aşa cum îşi doresc - n.red.). 

Ce trebuie făcut ?

România este acum la stadiul „Nu ştim pentru că nu ştim“. Pentru a se ridica pe următoarea treaptă de dezvoltare, românii trebuie să vadă că se poate şi altfel. Câteva exemple în acest sens ar fi vizitele în exterior, pe români i-ar ajuta să studieze şi „capra vecinului“. Paradoxal, cred că ar trebui să meargă acolo unde românii sunt deja plecaţi ca să lucreze în străinătate.

Astfel, am ajunge la stadiul „Ştim că nu ştim“. Ar urma sprijinul comunităţii (stat, mediu de afaceri) pentru ca aceşti oameni să fie susţinuţi în a implementa noile metode, în a fi educaţi cu noile tehnologii, procese. Astfel, s-ar ajunge la stadiul „Ştim că ştim“. Avem deja un exemplu în acest sens, şi anume cel al pieţei de IT.

În final, am ajunge la stadiul „Nu ştim că ştim“, mai exact am ajunge la stadiul de a executa acele procese din rutină şi ar fi executate bine. Trebuie repetiţie constantă astfel încât cunoştinţele dobândite să devină obicei. Este lucrul cel mai greu de implementat în societatea românească actuală (condusă de „Lasă că merge şi aşa“), iar aici un rol important îl vor avea liderii din societate (manageri, profesori, primari etc). Dacă nu avem acest gen de lideri, trebuie să îi creăm.

Cu cât mai repede vom reuşi să implementăm această structură în societatea românească, cu atât mai bine pentru România.

Viitorul poate fi desenat frumos, depinde doar de noi dacă vrem să mai sacrificăm încă o generaţie şi încă o generaţie.