ZF la 20 de ani. Exerciţiu de imaginaţie pentru cei care conduc marile businessuri: România peste 20 de ani. Ce spune Steven van Groningen, preşedinte & CEO al Raiffeisen Bank despre România în 2038

Raiffeisen Bank se află pe locul cinci în topul celor mai mari bănci din România după valoarea activelor în 2017, cu o cotă de piaţă de 8,44% în acel an.

„Dacă mă gândesc la România peste 20 de ani, într-un vis frumos (pe care îl am uneori) mi-ar plăcea să văd că îşi ocupă locul de drept dacă ne gândim la potenţialul său, adică să fie în primele 10 economii din Uniunea Europeană. În prezent, România este a 7-a ţară în UE ca populaţie şi suprafaţă, însă doar a 17-a economie, dacă ne raportăm la valoarea nominală a PIB-ului.  

Am motive întemeiate să cred că România ar putea arăta mult diferit în 20 de ani, însă acest lucru este posibil doar dacă potenţialul ei de dezvoltare este exploatat corespunzător. Acest lucru înseamnă ca resursele şi atenţia să fie cu precădere orientate către trei piloni care pot aduce creştere economică: infrastructură, capitalul uman şi eficienţă.

Infrastructura este indispensabilă pentru dezvoltarea ţării, căci ea aduce nu doar creştere economică, ci şi incluziune socială. Nu putem vorbi de dezvoltare fără capital uman – oamenii sunt cea mai importantă resursă a unei ţări, lucru de care trebuie să ţinem cont, mai ales atunci când vorbim de decizii care implică sănătatea sau educaţia. Nu în ultimul rând, dezvoltarea economică poate apărea doar dacă avem un nivel satisfăcător de eficienţă, atât în mediul public, cât şi în cel privat. Eficienţa este o condiţie esenţială pentru a obţine beneficiile maxime din investiiţiile făcute, fie că sunt în infrastructură, educaţie sau sănătate.

Există studii care dovedesc că o investiţie de un miliard de euro în infrastructură ar putea genera o creştere de 2% în PIB. Mai mult, dacă orientăm investiţii consistente spre educaţie, ele au capacitatea de a genera o creştere a PIB cu până la 10% în 20 ani.

Trendul pe care l-am avut în ultimii 20 de ani nu e unul care să ne mulţumească şi e clar că putem face mai mult. Totul porneşte însă de la nivelul de ambiţie pe care ni-l fixăm. Şi sper să putem vorbi în 2038 de o economie dezvoltată, bazată pe cunoaştere şi avans tehnologic, de o infrastructură modernă şi un nivel de trai comparabil cu cel din ţările dezvoltate.

Am însă şi un scenariu care mă îngrijorează, în situaţia în care România ratează şansa pe care o are şi nu exploatează potenţialul de dezvoltare. Am citit zilele trecute un raport al Băncii Mondiale despre un aspect care m-a îngrijorat profund - este vorba de indexul capitalului uman - copiii care se nasc azi în România vor beneficia de cea mai „săracă“ pregătire a capitalului uman dintre ţările UE, ţinând cont de calitatea sistemului de învăţământ şi a sistemului de sănătate. Conform raportului, suntem pe ultimul loc între ţările UE la calitatea pregătirii capitalului uman din punct de vedere sănătate şi educaţie. Âsta e un lucru care spune mult despre evoluţia educaţiei şi a sistemului de sănătate din România. Dacă lucrurile îşi continuă evoluţia de acum este foarte posibil ca ceea ce spune acest raport să devină realitate şi aceasta nu e România pe care mi-o doresc.“