ZF 24

1 ianuarie 2019 este noua ţintă a guvernului pentru trecerea României la moneda euro

Autor: Claudia Medrega

01.05.2014, 00:09 3385

În ultimii ani s-au intensificat discuţiile legate de momentul opor­tun pentru aderarea Ro­mâniei la zona euro, fiind vehiculate mai multe ţinte potenţiale.

Guvernul discută acum ca data oficială de aderare a României la zona euro să fie 1 ianuarie 2019, au declarat pentru ZF surse oficiale.

La sfârşitul anului trecut premierul Victor Ponta spunea că ar fi potrivită adoptarea monedei euro în anul 2018, când se aniversează centenarul Marii Uniri de la 1918. Dar, în discursurile unor oficiali au apărut şi termene mai înde­părtate.

Rămâne întrebarea cât de pregătită va fi România să facă pasul spre euro în 2019, analiştii susţinând că această ţintă este foarte ambiţioasă.

„Este extrem de important ca toate aceste realizări economice să fie de durată, să putem să îndeplinim planul de convergenţă pe care ni l-am asumat pen­tru ca România să se ridice la stan­dar­dele economice şi sociale ale UE, iar obiectivul intră­rii în spaţiul euro în 2019 să fie atins“, a declarat ieri Victor Pon­ta, înaintea şe­dinţei de guvern.

Autorităţile române trimit, ca în fiecare an, la Bruxelles, programul de convergenţă, iar sursele citate afirmă că 1 ianuarie 2019 este noua ţintă a guvernului pentru trecerea la zona euro. În documentul transmis anul trecut nu a fost menţionată o ţintă, ci doar faptul că angajamentul de adoptare a monedei euro este menţinut „pentru o dată la care va fi atins obiectivul privind îndeplinirea criteriului nominal şi real de convergenţă“.

Programul de convergenţă nu a apărut ieri pe lista actelor normative aprobate de guvern.

Din punctul de vedere al criteriilor de la Maastricht - care vizează indicatori precum inflaţia, dobânzile, stabilitatea cursului de schimb, deficitul bugetar şi datoria publică, România va fi pregătită teoretic încă din vara acestui an să intre în anticamera zonei euro (ERM II), însă acestea nu mai sunt suficiente, fiind necesară şi recuperarea decalajelor legate de nivelul de trai, după cum a declarat şi guvernatorul BNR Mugur Isărescu.

Cele mai importante probleme legate de adoptarea euro sunt în continuare cele care se referă la criteriile de convergenţă reală, cum ar fi PIB-ul redus pe cap de locuitor, care reprezintă doar jumătate din media UE.

Guvernatorul BNR spunea în februarie că Bucureştiul şi zona Ilfov ar putea intra imediat în zona euro din punctul de vedere al dezvoltării, dar trebuie să intre „toată România“.

Isărescu a adus în discuţie nivelul redus al PIB/locuitor şi a susţinut că pentru ca nivelul PIB/locuitor să ajungă la circa 60% din media UE ar fi necesari 10 ani cu un diferenţial de creştere economică de 2 puncte procentuale pe an în favoarea României, şapte ani cu un diferenţial de 3 puncte procentuale pe an sau cinci ani cu un diferenţial de 4 puncte procentuale pe an faţă de media UE.

Majoritatea analiştilor au spus în ultimul an că văd probabil anul 2021 pentru adoptarea euro, având în vedere stadiul reformelor structurale şi fundamentele economice care nu permit recuperarea decalajelor într-un orizont de timp mai scurt.

„Consider că 2019 este o ţintă ambi­ţioa­să. Economia s-a ajustat semnificativ din 2009 până în prezent şi poate atinge în scurt timp criteriile nominale de aderare la zona euro. Însă, PIB/locuitor în România se afla la finalul anului 2013 la doar 50% din media Uniunii Europene, iar dinamica de creştere prognozată în prezent este insuficientă pentru a asigura o convergenţă până în 2019“, afirmă Mihai Pătrulescu, senior economist la UniCredit Ţiriac Bank.

Economia României a crescut anul trecut cu 3,5% comparativ cu anul 2012, depăşind cele mai optimiste estimări ale analiştilor şi ale autorităţilor. A fost cea mai bună evoluţie a economiei din ultimii cinci ani, iar la nivelul blocului comunitar România a fost pe podium anul trecut, fiind depăşită doar de Letonia. Pentru întregul an 2014, estimările analiştilor privind avansul PIB sunt cuprinse între 2 şi 3,5%.

Analiştii şi chiar reprezentanţii unor instituţii financiare internaţionale au arătat că o ţară ca România are nevoie de ritmuri de creştere economică de cel puţin 4% pe an pentru a reduce decalajele structurale şi a converge către nivelul de trai din zona euro. Laura Tuck, vicepreşedintele Băncii Mondiale pentru Europa şi Asia Centrală, a declarat recent pentru ZF că România are nevoie să stimuleze creşterea economică chiar până la rate de 5-6% pentru a ajunge la nivelul de trai existent la nivel european, astfel că trebuie să continue reformele structurale şi să menţină cadrul macroeconomic prudent.

Stabilirea unei ţinte de aderare la zona euro poate avea efecte benefice atâta timp cât va fi folosită ca ancoră pentru implementarea unor reforme structurale, susţine economistul de la UniCredit Ţiriac Bank.

Extinderea crizei datoriilor din Grecia în Irlanda, Portugalia sau Spania, ţări mai puţin competitive, a subliniat dezavantajele apartenenţei la euro pentru ţările care nu sunt pregătite şi necesitatea unor reforme profunde.

Cei mai mari membri estici ai Uniunii Europene, Polonia, Cehia şi Ungaria, şi-au încetinit pregătirile pentru aderarea la zona euro.

 

Care sunt condiţiile pentru adoptarea euro
 

  • Înainte de adoptarea propriu-zisă a euro, ţările candidate trebuie să treacă printr-o perioadă intermediară de cel puţin doi ani, denumită mecanismul de schimb valutar (ERM II), interval în care va fi testată stabilitatea monedei naţionale. Astfel, cursul trebuie să rămână într-un interval de variaţie de plus/minus 15% faţă de un nivel central agreat. Celelalte criterii de convergenţă sunt legate de sustenabilitatea fiscală, stabilitatea preţurilor şi convergenţa ratelor dobânzilor pe termen mediu şi lung.

  • O ţară trebuie să respecte criteriile economice incluse în Tratatul de la Maastricht înainte de a intra în zona euro - deficitul bugetar nu poate depăşi 3% din PIB, datoria publică trebuie limitată sub 60% din PIB, iar inflaţia să nu depăşească cu 1,5% media celor mai performante trei ţări din zona euro.

  • România îndeplineşte deja criteriile legate de deficitul bugetar (3% din PIB în anul 2013), datoria publică (circa 38% din PIB în 2013) şi rata dobânzilor pe termen lung (5,4%, decembrie 2013). În ceea ce priveşte inflaţia medie anuală, România nu respectă criteriul, nivelul depăşind cu 1,3 puncte procentuale pragul stabilit. Însă, conform proiecţiei curente a BNR, nivelul actual al criteriului va fi atins în mai 2014.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO