ZF 24

100 de indicatori care arată poziţia României faţă de celelalte state din UE. La mulţi ani, Europa!

Autor: Adelina Mihai

09.05.2014, 00:09 27130

România ocupă locul I în Uniunea Europeană la producţia de floarea-soarelui, la viteza de descărcare pe internet şi la rata de creştere a producţiei de maşini – acestea sunt doar trei domenii la care România primeşte punctaje maxime prin comparaţie cu celelalte state ale UE - conform centralizării de către redactorii ZF a 100 de indicatori economici pentru care există date comparative şi pentru celelalte state membre.

Pe de altă parte, România ocupă o poziţie fruntaşă şi în ceea ce priveşte cheltuielile pe care le face pentru construcţia de autostrăzi: pentru un kilometru de autostradă statul român a reuşit să cheltuiască 23 de milioane de euro, în timp ce statul bulgar are un cost de 2 mil. euro pentru fiecare kilometru construit de autostradă - acesta fiind cel mai scăzut cost la nivelul ţărilor membre ale UE.

O altă statistică îngrijorătoare, dar care reflectă nivelul de trai real al populaţiei, este cea a ponderii alimentelor în totalul cheltuielilor unei gospodării: o treime din cheltuielile lunare ale unei familii din România este reprezentată de alimente, băuturi şi ţigări, în timp ce pentru austrieci, de exemplu, aceste cheltuieli nu reprezintă mai mult de 13% din bugetul de consum al unei gospodării.

În mod paradoxal, deşi îşi plăteşte cel mai bine constructorii, România se află pe penultimul loc în Europa, după Bulgaria, în ceea ce priveşte reţeaua de autostrăzi (cu doar 645 de kilometri).

La un PIB per capita de 6.800 de euro (doar bulgarii înregistrând un nivel mai scăzut), ţara noastră este codaşă şi în ceea ce priveşte modul în care îşi plăteşte angajaţii. Cu un salariu minim brut de circa 190 de euro, nivelul la care sunt plătiţi angajaţii cu cele mai mici salarii din România este de şapte ori mai scăzut decât sunt angajaţii francezi care au cele mai mici salarii.

Iar nivelul scăzut al salariilor se reflectă şi în salariile celor care ar trebui să fie printre cei mai bine plătiţi angajaţi: salariile profesorilor şi ale medicilor români sunt aproape cele mai mici din toate statele membre ale Uniunii Europene.

În materie de fonduri europene, statisticile arată că, la şapte ani de la intrarea în Uniunea Europeană, România a reuşit să atragă doar o treime dintre cele aproape 20 de miliarde de euro puse la dispoziţie în perioada 2007-2013. Polonia, de exemplu, singurul stat care a evitat recesiunea în toţi anii crizei financiare, a avut un grad de absorbţie de circa 60% a fondurilor structurale.

Deşi are cea mai mare viteză de descărcare a datelor de pe internet din Europa, România stă mai prost decât alte state europene la capitolul ponderii gospodăriilor care au internet fix de mare viteză. Dacă în Belgia sau Olanda ponderea este de peste 97%, în România doar 63% din gospodării au internet fix de mare viteză.

În ceea ce priveşte clasamentele în domeniul industriei, datele centralizate de ZF arată că România este pe locul 16 în topul celor mai mari producători de oţel din Europa, cu o producţie de 3,2 milioane de tone de oţel brut.

Locuri mai bune în topul european le mai deţinem în domeniul producţiei de vin, de ciment sau de pantofi. Astfel, anul trecut România a ocupat locul 6 în Uniunea Europeană din punctul de vedere al producţiei de vin, în urma unor state precum Italia, Spania, Franţa, Germania şi Portugalia. Deşi cheltuie puţini bani pe încăl­ţăminte prin comparaţie cu alte state, angajaţii români din această industrie au reuşit să plaseze România pe locul 4 în Europa în ceea ce priveşte topul celor mai scumpi pantofi produşi în fabrici locale, după Italia, Portugalia şi Franţa. În ceea ce priveşte producţia de ciment, România se află pe locul 10 la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene, cu circa 7 milioane de tone (în 2011). Primul loc este ocupat de Germania, cu 33,5 milioane de tone.

În materie de comerţ, România este o piaţă în care retailerii de modă pot să îşi crească semnificativ afacerile. De exemplu, ne aflăm în prezent pe locul 3 în Europa după rata de creştere a vânzărilor în magazinele H&M, cu un avans de 29% în perioada decembrie 2013 – februarie 2014. Deşi a intrat pe plan local abia în 2011,  H&M are 30 de magazine în România şi afaceri anuale de circa 100 de milioane de euro.

De asemenea, România este o piaţă bună şi pentru producătorii şi distri­buitorii de băuturi, atât răcoritoare, cât şi spirtoase.

România ocupă locul 7 în UE la consumul de băuturi spirtoase, cu un consum de 166 milioane de litri, şi locul 6 în UE în materie de consum de bere (cu un consum mediu de 90 de litri pe cap de locuitor).

De asemenea, România se află pe locul trei în topul ţărilor din Europa cu cel mai mare consum de băuturi ale îmbuteliatorului Coca-Cola Hellenic din Grecia. Producătorul activează în 20 ţări din Uniunea Europeană, printre care şi Italia, Grecia, Austria sau Polonia.

În materie de consum de cafea, România se află pe locul 24 în Uniunea Europeană, cu un consum de 2,3 kg per capita. Primul loc în UE este ocupat de Luxemburg, cu un consum de 24 kg per capita, conform datelor Organizaţiei Internaţionale a Cafelei.
 

 POPULAŢIE,  PIAŢA MUNCII ŞI  EDUCAŢIE

Penultimul
loc în Europa

în funcţie de nivelul salariului minim pe economie în 2013, cu un nivel de doar 190 de euro brut pe lună, puţin mai mult decât nivelul înregistrat în Bulgaria. Cele mai mari salarii minime sunt în Luxemburg, unde fiecare angajat porneşte de la un venit minim de peste 1.900 de euro.

Locul 8 în UE

în topul celor mai scăzute rate ale şomajului, sub media la nivelul statelor din UE (de 10,5% în martie 2014), potrivit datelor Eurostat. Cele mai mari rate ale şomajului sunt în Grecia (26,7%) şi în Spania (25,3%).

Locul 6
în topul celor mai scăzute ponderi ale numărului de salariaţi în total populaţie

îl ocupă România, cu doar unu din trei locuitori angajaţi (inclusiv în sectorul informal), după Grecia, Croaţia, Italia, Polonia sau Spania. Pe primul loc de află Norvegia, unde unu din doi locuitori este angajat.

Locul 6 în Europa

îl ocupă România în ceea ce priveşte rata reală de impozitare (raportul dintre contribuţiile la asigurări sociale + impozitul pe venit+TVA şi salariul brut real – costurile totale cu un salariat), potrivit unui studiu al organizaţiei belgiene New Direction. Cu o rată de impozitare a salariilor de aproape 50%, România se „bate“ cu economii puternice precum Belgia, Franţa sau Germania.

Ultimul
loc în Europa

în ceea ce priveşte nivelul salarial al medicilor. Salariul maxim la care poate ajunge un medic primar cu 20 de ani de experienţă este de aproape 3.300 de lei într-un spital clinic judeţean, arată datele Colegiului Medicilor. De cealaltă parte, rezidenţii au cele mai mici salarii, de 1.300 de lei. În aceste condiţii, România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană din punctul de vedere al salarizării doctorilor, la egalitate cu Bulgaria. Medicii din Danemarca şi Belgia sunt cel mai bine plătiţi din UE.

Locul 20 în UE

în ceea ce priveşte valoarea masei salariale totale din economie. Angajatorii români plătesc salarii de circa 190 de milioane de euro în fiecare zi (adică masa salarială anuală este de peste 47 de miliarde de euro). Pe primele locuri se află Germania, unde angajatorii plătesc salarii de peste 5,6 mld euro pe zi, şi Franţa, unde se plătesc salarii de aproape 4,4 miliarde de euro pe zi.

Penultimul
loc în Europa

în ceea ce priveşte rata fertilităţii femeilor, care a ajuns la 1,25 (de copii născuţi de către fiecare femeie), puţin mai ridicată decât în Ungaria (1,23). Pe primele locuri se află Irlanda şi Franţa, care au rate ale fertilităţii de peste 2.

Locul 25 în Europa

în materie de speranţă de viaţă la naştere, care este de 74,5 ani în România, arată datele Institutului Naţional de Statistică. Acesta este unul dintre cele mai scăzute niveluri din Uniunea Europeană. Cea mai mare speranţă de viaţă din Uniunea Europeană este în Italia, 82,1 ani, urmată de Spania şi Franţa.

Penultimul
loc
în UE

în ceea ce priveşte riscul de sărăcie sau excluziune socială a populaţiei. Un procent de 41,6% din totalul populaţiei reprezintă persoanele ameninţate de sărăcie sau de excluziune socială, România fiind depăşită doar de Bulgaria, care are 49,3% din populaţie ameninţate de acest risc.

Penultimul
loc în Europa

la nivelul salarial al profesorilor. Salariile profesorilor din România sunt mai mari doar decât cele oferite de statul bulgar, iar cel mai bine plătiţi profesori din Uniunea Europeană sunt danezii.

Locul 22 din UE

în ceea ce priveşte gradul de cuprindere a tinerilor în învăţământul liceal şi cel superior (72%). Pe primul loc se află Cehia.

Locul 10
în Uniunea Europeană

la ponderea numărului de copii înscrişi în învăţământul gimnazial (28%). Pe primul loc este Portugalia, cu 59%.

Locul 8 în
Uniunea Europeană

la numărul de limbi străine vorbite de populaţie. Românii vorbesc, în medie, cel puţin două limbi străine, faţă de trei, câte cunosc luxemburghezii. Ungurii, francezii, austriecii şi irlandezii ştiu însă doar o limbă străină."

 

 AUTO

Primul loc
după rata de creştere a producţiei de maşini
.

Cu un avans de 22% al producţiei auto, susţinut de Dacia şi Ford, România s-a aflat anul trecut pe primul loc în Uniunea Europeană, dar şi în lume raportat la acest indicator, depăşind, de exemplu, Austria (20%). România a produs peste 400.000 de maşini în 2013.

Locul 9 în Europa

la producţia de automobile. Din punctul de vedere al volumului, cu 411.000 de automobile produse anul trecut, România se clasează pe locul 9 la nivel european, depăşind Italia, care a produs în 2013 sub 390.000 de maşini, dar sub Belgia, unde s-au asamblat aproape 450.000 de maşini. Cel mai mare producător auto din UE este Germania, cu 5,4 milioane de automobile produse în 2013.

Locul 5
îl ocupă Dacia în topul celor mai mari uzine europene

Automobile Dacia, a doua companie din România ca mărime, se află pe locul cinci în topul celor mai mari uzine auto din Europa, cu o producţie de 423.718 unităţi (autoturisme şi colecţii CKD) în 2013. Fabrica Dacia de la Mioveni se află în faţa unor uzine precum Ford din Köln sau Audi din Neckarsulm, dar în urma altora precum uzina Volkswagen din Wolfsburg (Germania), care este cea mai mare uzină auto europeană, cu o producţie de peste 800.000 de unităţi, în creştere cu 1,9% faţă de 2012.

Locul 10
în Europa

îl ocupă România în ceea ce priveşte evoluţia înmatriculărilor de autoturisme în primul trimestru al anului, cu un avans de 19%, la 13.400 de maşini, pe o piaţă care a crescut, în medie, cu 7%. Cel mai mare avans, de 41%, a fost înregistrat în Portugalia.

Penultimul
loc în Europa

în funcţie de înmatriculările de maşini noi la mia de locuitori, cu numai 2,9 autoturisme. Pe primul loc este Luxemburg (cu 86 de autoturisme la mia de locuitori), iar pe ultimul loc Bulgaria, cu 2,7 maşini.
 

INFRASTRUCTURĂ

Penultimul
loc în Europa

la capitolul reţea de autostrăzi este ocupat de România, cu doar 645 km. Pe primul loc în Europa se află Spania, cu peste 16.000 de kilometri de autostrăzi, iar pe ultimul loc, Bulgaria, cu 620 de kilometri.

Locul 1 în Europa

la costul de construcţie a unei autostrăzi este ocupat de România, care a ajuns şi la circa 23 de milioane de euro pe kilometru. Cea mai ieftină autostradă a fost construită în Bulgaria, cu doar 2 milioane de euro.

Locul 8 în Europa

la capitolul reţea de cale ferată este ocupat de România, cu aproape 10.800 de kilometri, potrivit Eurostat. Primul loc revine Germaniei, cu 34.000 de kilometri de căi ferate.

Locul 57

este ocupat de aeroportul Henri Coandă(Otopeni) într-un top al celor mai aglomerate aeroporturi din Europa după numărul de pasageri, potrivit Eurostat. Aeroportul Heathrow din Londra este cel mai aglomerat din Europa, cu 70 de milioane de pasageri.

Locul 18
în Uniunea Europeană

la traficul de mărfuri maritime, cu 38,4 milioane de tone. Locul întâi este ocupat de Olanda, cu 542 de milioane de tone de marfă, potrivit Eurostat.

Locul 28 în UE

la traficul aerian de pasageri, cu 10 milioane de pasageri în 2012. Locul întâi este ocupat de Marea Britanie, cu 203 milioane de pasageri, potrivit Eurostat.

Locul 17 în UE

la traficul aerian de pasageri, cu 10 milioane de pasageri în 2012. Locul întâi este ocupat de Marea Britanie, cu 203 milioane de pasageri, potrivit Eurostat.
 

 AGRIBUSINESS

Locul 1

a fost ocupat anul trecut de România în Uniunea Europeană la producţia totală de floarea-soarelui, cu un total de 2 milioane de tone. Pe locul doi s-a aflat Bulgaria, cu o recoltă de 1,8 milioane de tone, iar podiumul a fost completat de Franţa cu 1,7 milioane de tone.

Locul 1

a fost ocupat în sezonul comercial 2013/2014 de România în funcţie de rata de export a grâului, cu un raport de 57,5% între livrările în străinătate şi producţie.

Locul 3

a fost ocupat în sezonul comercial 2013/2014 de România în funcţie de volumele de grâu exportate. Pe primele două locuri sunt Franţa şi Germania.

Locul 2

a fost ocupat anul trecut de România în Uniunea Europeană pentru producţia de porumb, cu un total de 10,7 milioane de tone. Producţia locală a fost depăşită doar de cea din Franţa, unde s-au strâns 15 milioane de tone.

Locul 6 va fi ocupat în acest an de România în Uniunea Europeană

pentru producţia de rapiţă, cu un total de 0,7 milioane de tone. Liderul blocului comunitar va fi Germania, cu o recoltă de 5,4 milioane de tone.

Locul 10 este ocupat de România în Uniunea Europeană

în funcţie de numărul total de bovine din economie, cu un şeptel de 2 milioane de capete. Liderul din UE este Franţa, cu un stoc de 19 milioane de capete. 

Locul 4 este ocupat de România în Uniunea Europeană

în funcţie de numărul total de ovine, cu o populaţie de 8,4 milioane de capete. Marea Britanie este liderul din UE, cu 21,2 milioane de ovine, fiind urmată de Spania şi Grecia.

Locul 10 este ocupat de România în Uniunea Europeană

în funcţie de producţia de lapte din ferme, cu un total de 4,5 milioane de tone. Primele trei poziţii în UE sunt ocupate de Franţa, Marea Britanie şi Polonia.

Locul 4 este ocupat de România în Uniunea Europeană

în funcţie de numărul total de caprine din economie, cu un total de 1,2 milioane de capete. Liderul comunităţii europene este Grecia, cu 4,5 milioane de capete.

Locul 6

a fost ocupat de România în Uniunea Europeană anul trecut la producţia de cartofi, cu un total de 3,1 milioane de tone. Pe primul loc a fost Germania, cu 9,3 milioane de tone, fiind urmată la mică distanţă de Polonia.

Locul 8

a fost ocupat de România în Uniunea Europeană în 2013 în funcţie de valoarea producţiei agricole, cu un total de 18 miliarde de euro. Primele trei locuri sunt ocupate de Franţa, Germania şi Italia.

Locul 16

a fost ocupat de România în Uniunea Europeană în 2013 în funcţie de productivitatea medie în agricultură de 2.100 euro/hectar. Productivitatea este la jumătate faţă de Franţa, Germania sau Spania, dar în ton cu rezultatele din regiune din ţări precum Polonia sau Ungaria.
 

 BURSĂ

Locul 14 din 20 în Europa după capitalizare,

sau altfel spus după valoarea companiilor listate la Bursa de Valori Bucureşti. Companiile româneşti listate la bursa de la Bucureşti au o valoare cumulată de 17 miliarde de euro, dintre care vârfurile de lance sunt Petrom, Romgaz şi Fondul Proprietatea.

Locul 23 din 27 în Europa după activele fondurilor mutuale.

Industria fondurilor mutuale a ajuns în prezent la active de peste 3 miliarde de euro şi a urcat pe locul 23 în Europa, în condiţiile în care în 2007 activele fondurilor mutuale plasau România pe ultimul loc în Europa.

 

 BĂNCI ŞI ASIGURĂRI

Locul 28

îl ocupă România în UE în ceea ce priveşte cheltuiala cu asigurările pe cap de locuitor, care s-a ridicat anul trecut la 96 de euro, cel mai mic nivel dintre ţările Uniunii Europene. Media la nivelul UE este de circa 1.500 de euro.

Locul 20

îl ocupă România în funcţie de valoarea activelor bancare, astfel că sistemul bancar românesc administra la finalul anului trecut active de 80 mld. euro. Numai opt ţări din UE – precum Bulgaria, Slovacia sau ţările baltice – au active mai mici.

Locul 20

îl ocupă România în ceea ce priveşte creditele acordate de băncile locale populaţiei şi companiilor, care se ridicau la o valoare de circa 50 mld. euro la finalul anului trecut. România ocupă locul 20 în UE în funcţie de stocul creditelor.

Locul 20

îl ocupă România în ceea ce priveşte volumul depozitelor atrase de bănci de la populaţie şi companii, care s-a ridicat la 48 mld. euro. Doar băncile din Bulgaria, Slovacia, Malta sau ţările baltice au resurse mai puţine atrase de la clienţi.Ţ
 

 ENERGIE ŞI MEDIU

Locul 11 în UE

în funcţie de capacitatea parcurilor eoliene îl ocupă România în 2013, cu o putere instalată de 2.599 MW, potrivit Asociaţiei Europene a Energiei Eoliene. Germania ocupă primul loc cu 33.730 MW instalaţi la finalul anului trecut.

Locul 4 în UE

îl ocupă România la producţia de petrol, potrivit datelor Eurostat din 2012. În acel an, producţia de petrol a fost de 3,95 milioane de tone.

Locul 4 în UE

îl ocupă România producţia de gaze naturale, potrivit datelor Eurostat din 2012. În acel an producţia a fost de 8,6 milioane de tone echivalent petrol.

Locul 11 în UE

îl ocupa România la data de 7.05.2014 la preţul la motorină, cu un nivel de 1,41 euro pe litru. Cel mai scump litru de motorină era în Italia şi costa 1,68 euro pe litru.

Locul 19 în UE

îl ocupa România la data de 7.05.2014 în funcţie de preţul la benzină, cu un nivel de 1,4 euro pe litru. Cel mai scump litru de benzină era în Olanda, 1,79 euro.

Locul 5 în UE

îl ocupă România la producţia de cărbuni, potrivit Eurostat, cu o producţie de 35,5 milioane de tone. Pe primul loc este Germania, cu o producţie de 188,5 milioane de tone.

Locul 11 în UE

îl ocupă România după cantitatea de emisii de dioxid de carbon a sectorului energetic în 2013. Germania, liderul clasamentului, emite de 12 ori mai multă poluare în producţia de energie decât România.

Locul 22 în UE

îl ocupă România după cantitatea de deşeuri municipale generată de populaţie, cu 389 kg per locuitor, într-un clasament condus de Danemarca, cu 668 kg per persoană.

Pe ultimul loc în UE

se află România în ceea ce priveşte reciclarea deşeurilor, doar 1% din cantitatea generată fiind valorificată, în timp ce în Germania procentul este de 65%.
 

 IT

Locul 1 în UE

la viteza de descărcare a datelor de pe internet, aceasta fiind în medie 55,5 Mbps, conform datelor Ookla din mai 2014. România este urmată în clasament de Lituania şi Olanda, unde vitezele de descărcare a datelor de pe internet ajung la 46 Mbps, respective 44 Mbps. Cele mai mici viteze de download de pe internet sunt în Croaţia şi Cipru, unde media naţională este de circa 7 Mbps. 

Locul 17 în UE

în ceea ce priveşte ponderea gospodăriilor care au internet fix de mare viteză – 63,7%, pe primele trei locuri situându-se Malta (99,9%), Olanda (98,4%) şi Belgia (97,1%), potrivit datelor Comisiei Europene pentru anul 2012. Pe ultimul loc se află Italia, unde doar 14% din populaţie utilizează servicii de internet de mare viteză. 

Locul 26 în UE

în privinţa ponderii din populaţie care utilizează servicii de internet mobil prin modemuri dedicate, existând circa 30 de astfel de abonamente la 100 de locuitori, conform studiilor Comisiei Europene pentru iunie 2013. În urma României mai este doar Ungaria, care are 25 de abonaţi la serviciile de internet mobil la 100 de persoane. Primele poziţii sunt ocupate de ţările nordice – Finlanda, Suedia, Danemarca, unde la 100 de locuitori sunt peste 102 subscripţii.

Locul 18 în UE

în ceea ce priveşte acoperirea  teritoriului cu servicii de internet mobil prin tehnologia 3G (2012). Aproximativ 96,2% din teritoriul României dispunea de acoperire cu servicii de internet mobil prin tehnologia 3G în anul 2012, potrivit celor mai recente date furnizate de Comisia Europeană. În ţări precum Malta, Suedia, Franţa, Luxemburg, procentul tinde spre 100%. Pe ultimele două locuri se află Estonia şi Slovacia, cu o acoperire 3G de 87%, respectiv 85%.

Locul 1 în topul ţărilor din UE

care generează cele mai mici venituri medii anuale pentru operatorii de telefonie mobilă, cu un venit mediu anual de 55 de euro, faţă de 130 de euro în Ungaria şi 299 de euro în Franţa.
 

INDUSTRIE

Locul 6 îl ocupă România în Uniunea Europeană

din punctul de vedere al exportului de mobilă, arată datele companiei de consultanţă CSIL din Italia.

Locul 18 îl ocupă România în UE

în ceea ce priveşte suprafaţa fondului forestier, care este de 6,6 milioane de hectare, adică 27% din suprafaţa întregii ţări. O pondere mai apropiată de România au atât Grecia, cât şi Franţa, potrivit calculelor ZF pe baza datelor Euromonitor.

Locul 6 în Uniunea Europeană

l-a ocupat România anul trecut din punctul de vedere al producţiei de vin, în spatele unor state precum Italia, Spania, Franţa, Germania şi Portugalia.

Locul 10 în Europa

îl ocupă România la producţia de ciment, cu circa 7 milioane de tone (în 2011). Primul loc este ocupat de Germania, cu 33,5 milioane de tone.

Locul 4 în Europa

în ceea ce priveşte topul celor mai scumpi pantofi produşi în fabrici locale, după Italia, Portugalia şi Franţa.

Locul 16 este ocupat de România

în topul celor mai mari producători de oţel din Europa, cu o producţie în 2013 de circa 3,2 milioane de tone de oţel brut. Pe primul loc se află Germania, cu o producţie care anul trecut s-a ridicat la 42,6 milioane de tone.

Locul 5 este poziţia României

după producţia de aluminiu primar, cu 249.000 de tone produse de Alro Slatina în 2012. Norvegia este prima, cu o producţie de 1,1 milioane de tone, urmată de Islanda cu 800.000 de tone.

Locul 1 este ocupat de România în Europa

la producţia de nave finalizate în anul 2013, care s-a ridicat la circa 504.000 de tone. Pe următoarele locuri se află Germania, cu 350.000 de tone, şi Turcia, cu 194.000 de tone.

 COMERŢ

Penultimul loc în Europa

în funcţie din suprafaţa medie de comerţ modern la mia de locuitori, cu 83,8 metri pătraţi. Ţările din jur stau mult mai bine, Ungaria are 393 mp, Polonia - 270 mp, iar Cehia 275 mp. În top se află Germania, cu 443 mp/ mia de locuitori.

26 este locul ocupat de România în Uniunea Europeană

la consumul de lapte de vacă ambalat, cu numai 12 litri per capita anual, conform companiei de cercetare de piaţă Euromonitor. Doar bulgarii consumă mai puţin lapte de vacă ambalat decât românii, astfel că la sud de Dunăre consumul ajunge la 23,3 litri per capita anual. Cei mai mari consumatori de lapte de vacă ambalat sunt irlandezii (396 litri per capita), finlandezii (341 litri/locuitor) şi suedezii (251 litri/locuitor).

Locul 11 în UE

este ocupat de România în ceea ce priveşte consumul de ciocolată, cu un volum de 35-40 milioane de kilograme vândute anual, dintre care mai mult de jumătate vine din importuri. Pe primul loc la consumul de ciocolată se situează Germania, unde consumul de ciocolată depăşeşte 940 mil. kilograme. În total, un român consumă anual în jur de 2 kilograme de ciocolată, adică nici 2 tablete pe lună.

Locul 7 în UE

este ocupat de România la consumul de băuturi spirtoase, cu un consum de 166 milioane de litri. Pe primul loc se află Germania (peste 430 mil. litri), urmată de Ucraina (400 mill. litri) şi de Franţa (334 mil. litri), conform datelor aferente anului 2012 ale companiei de cercetare în domeniu IWSR. Băuturile tradiţionale precum ţuica şi palinca au dus România în top, iar peste 90% din consum este acoperit din producţia locală.

Locul 6 în UE în materie de consum de bere

Cu un consum mediu de 90 de litri pe cap de locuitor, România se situează cu 30% peste media din Uniunea Europeană, care a fost de 70 de litri în 2012, dar la un nivel de 60% din consumul primilor clasaţi în top, cehii, arată datele asociaţiei Berarii Europei.

Locul 24 este ocupat de România la consumul de cafea în Uniunea Europeană,

cu un consum de 2,3 kg per capita. Primul loc în UE este ocupat de Luxemburg, cu un consum de 24 kg per capita, conform datelor Organizaţiei Internaţionale a Cafelei. Ultimele locuri sunt ocupate de Irlanda, Malta şi Ungaria.

Locul 3 este ocupat de România

în topul ţărilor din Europa cu cel mai mare consum de băuturi ale îmbuteliatorului Coca-Cola Hellenic din Grecia. Producătorul activează în 20 ţări din Uniunea Europeană, printre care şi Italia, Grecia, Austria sau Polonia. În celelalte ţări precum Germania sau Belgia este prezent un alt îmbuteliator al Coca-Cola Company. Consumul de băuturi răcoritoare din portofoliul Coca-Cola Hellenic ajunge în România la 843 milioane de litri, în condiţiile în care în Italia - cea mai mare ţară pentru îmbuteliatorul Coca-Cola - ajunge la peste 1,6 miliarde de litri. Pe ultimul loc la consumul de astfel de băuturi în zonă stă Slovenia, cu doar 36 mil. litri.

Locul 3 în Europa

după rata de creştere a vânzărilor în magazinele H&M, cu un avans de 29% în perioada decembrie 2013 – februarie 2014. România a fost depăşită doar de Bulgaria (52%) şi Ungaria (38%). H&M are 30 de magazine în România şi afaceri anuale de circa 100 de milioane de euro.

Locul 1 în Europa

la creşterea volumului de vânzări din retail în luna martie, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. Comerţul a crescut în România cu 13,4% în martie, devansând creşterile din Luxemburg (12,1%) şi Ungaria (8,4%), ţări aflate pe următoarele locuri în clasament.

 

MACRO

Penultimul loc în Europa

îl ocupă România în ceea ce priveşte valoarea PIB-ului per capita. Singura ţară cu un PIB per capita mai mic deât România este Bulgaria. La celălalt capăt al spectrului se găseşte Luxemburg, conducând detaşat clasamentul cu un PIB per capita de circa 85.000 de euro. Următoarea clasată, Danemarca, are un PIB per capita de 45.000 de euro.

Locul 20 din 28 este ocupat de România

în ceea ce priveşte Investiţiile Străine Directe (ISD) ca procent din Produsul Intern Brut (PIB). Cu ISD-uri reprezentând aproape 44% din PIB în 2013, România depăşeşte ţări precum Franţa (41% în 2012), Germania (28% în 2013) şi Italia (19%), dar e depăşită cu mult de Bulgaria (93%), de exemplu. Primul loc în clasament e ocupat de Luxemburg, cu ISD de 51 de ori mai mari decât PIB-ul, în timp ce locul doi e ocupat de Belgia (192%).

Locul 2 în UE

după rata de creştere economică din 2013. Economia României a crescut cu 3,5% anul trecut, fiind depăşită la acest indicator doar de Letonia, care a avut o creştere de 4,1%.

Ultimul loc în Europa

în ceea ce priveşte rata de absorbţie a fondurilor structurale din exerciţiul financiar 2007-2013. Cu o rată de absorbţie de doar 33% din cele aproape 20 de miliarde de euro puse la dispoziţie în ultimii şapte ani de Uniunea Europeană, România este departe de absorbţia din Polonia, care este de 60%, ţară în care aceste finanţări au „salvat“ economia în perioada de criză. Pe primele locuri în UE, cu rate de absorbţie de peste 70%, se află Estonia şi Lituania.

Locul 2

după rata insolvenţelor raportată la numărul de firme active din Europa Centrală şi de Est, cu un nivel de 6,44%, fiind devansată doar de Serbia (cu un nivel de 7,61%). România generează aproape 40% din totalul insolvenţelor deschise în 2013 în Europa Centrală şi de Est, potrivit unui studiu al Coface.

Locul 27

în funcţie de numărul de IMM-uri la mia de locuitori, cu 25 de IMM-uri la mia de locuitori. Media UE e 42, iar pe locul 1 este Cehia cu aproape 89 de IMM-uri la mia de locuitori. Sub România se situează Slovacia, cu 11 IMM-uri la prima de locuitori.

Locul 1 în Europa

la ponderea alimentelor, băuturilor şi produselor din tutun în cheltuielile totale de consum final ale gospodăriilor, care ajunge la un nivel de 32,5%. Austriecii şi nemţii dau mai puţin de 15% din venituri pentru alimente, băuturi şi tutun.

Locul 16 în UE

în funcţie de valoarea bunurilor şi serviciilor importate, de peste 55 mld. euro în 2013. Clasamentul e dominat de Germania, cu importuri de 1.117 mld. euro anul trecut, urmată de Marea Britanie cu importuri de 586 mld. euro. Ultima poziţie în clasament e ocupată de Malta, cu importuri de 4,8 mld. euro.

Locul 19 în UE

în funcţie de valoarea bunurilor şi serviciilor exportate, de aproape 50 mld. euro în 2013. Pe ultimul loc în clasament se află Malta, cu exporturi de 5 mld. euro, în timp ce Germania ocupă prima poziţie cu exporturi de 1.300 mld. euro.

Locul 24 în Uniunea Europeană

în ceea ce priveşte nivelul datoriei publice, calculată ca procent din Produsul Intern Brut (PIB). România are o datorie publică echivalentă cu 38% din PIB, în timp ce prima clasată în top e Grecia, cu datorii reprezentând 175% din PIB. Locul doi este ocupat de Italia, cu datorii de 133% din PIB. Cea mai mică datorie publică o are Estonia, cu 10% din PIB.

Locul 3 în Uniunea Europeană

în funcţie de nivelul taxei pe valoarea adăugată. Cel mai înalt nivel TVA din Uniunea Europeană se găseşte în Ungaria, 27%. Cel mai mic nivel al TVA se găseşte în Luxemburg, 15%. De la 1 ianuarie 2015 nivelul TVA din Luxemburg va fi majorat la 17%, dar tot va rămâne cel mai mic din UE. Următoarele clasate sunt Malta, cu 18%, şi Cipru şi Germania, cu 19%.

Locul 1, la egalitate cu Estonia, îl ocupă România în UE

în ceea ce priveşte nivelul ratei medii anuale a inflaţiei. Cu o inflaţie medie anuală de 3,2% anul trecut, România a înregistrat un nivel mai mare decât cele din Olanda şi Marea Britanie, care au avut o inflaţie de 2,6%. Pe ultimele locuri se află Grecia, cu deflaţie de 0,9%, şi Letonia, cu inflaţie de 0%.

Locul 2

în ceea ce priveşte nivelul economiei subterane  (ca valoare absolută) îl ocupă România  în Europa de Est, cu aproape 40 mld. euro în 2013, potrivit unui studiu publicat anul trecut.

Altele

Locul 15 în UE

la numărul de miliardari, cu trei persoane cu o avere de peste un miliard de euro, la egalitate cu Belgia. Cei mai mulţi miliardari sunt în Marea Britanie, unde 91 de persoane au peste un miliard de euro.

Locul 35

în topul celor mai mari stadioane din Europa îl ocupă Arena Naţională din Bucureşti, având o capacitate de 55.600 de locuri. Cea mai mare arenă de fotbal de pe continent este Camp Nou din Barcelona, cu o capacitate de 99.000 de locuri.

Locul 3 în Europa

îl ocupă Simona Halep în topul celor mai bine clasate jucătoare de tenis din Europa, fiind devansată la nivel continental doar de Agnieszka Radwanska (Polonia) şi Victoria Azarenka (Belarus).

Locul 20 în Europa şi pe locul 32 în lume

îl ocupă echipa naţională de fotbal a României în topul realizat de FIFA. Cea mai bună selecţionată de fotbal din lume este a Spaniei.

Ultimul loc în Europa

la consumul de pastă de dinţi, cu doar 1,5 tuburi de pastă de dinţi per capita, în condiţiile în care media este de 5 tuburi per capita.

Locul 23 ocupă România în UE

la traficul de mărfuri transportate pe cale aeriană, cu 28.600 de tone de marfă, faţă de 4,2 milioane de tone cât a avut în 2012 Germania, ocupanta locului întâi, potrivit Eurostat.

Locul 1 în UE

după numărul de proprietari de apartamente. 96% dintre locuitorii României au în proprietate un apartament sau o casă, potrivit datelor Eurostat. Media UE este de 71%, iar România este urmată de Lituania (92%) şi de Croaţia.

Locul 8 îl ocupă Bucureştiul

în topul celor mai mari oraşe din Uniunea Europeană în ceea ce priveşte numărul de locuitori, cu o populaţie de 1,67 milioane de locuitori. Cel mai mare oraş din UE este Londra, cu circa 7 milioane de locuitori.

Locul 32 în Europa îl ocupă Bucureştiul

în funcţie de nivelul chiriilor pentru clădirile de birouri din zone centrale, cu un cost de 18,5 euro/mp lunar, potrivit unui clasament al firmei JLL. Cele mai scumpe birouri sunt în zona West End din Londra, unde chiria depăşeşte 100 euro/mp lunar.

Locul 16 în UE

la numărul de sosiri turişti nerezidenţi şi rezidenţi în unităţile de primire turistică (6 milioane de persoane) în 2012, faţă de Germania, ocupanta locului întâi cu 116 milioane de persoane, potrivit Eurostat.

Locul 3 în UE

după independenţa energetică, depinzând de importurile de energie şi produse energetice în proporţie de 22%, potrivit datelor Eurostat pe 2012. Danemarca este cea mai puţin dependentă ţară din UE, fiind exportator net.

Locul 26 în UE

după eficienţa energetică, fiind astfel unul dintre statele membre cu cea mai mare intensitate energetică. Pentru a genera aceeaşi valoare în economie, România consuma în 2012 de trei ori mai multă energie decât Germania.

Locul 5 este ocupat de România în Uniunea Europeană

la suprafaţa viticolă cultivată, cu peste 200.000 de hectare. Primele trei locuri sunt ocupate de Spania (peste 1 milion de hectare), Franţa (peste 800.000 hectare) şi Italia (circa 780.000 de hectare), conform datelor Organizaţiei Internaţionale a Viei şi Vinului (OIV). Pe locul patru se situează Portugalia. Restul ţărilor membre ale UE acumulează 63.000 de hectare.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO