ZF 24

34.000 de absolvenţi de liceu cer ajutor de şomaj. Ce soluţii există pentru tinerii din Vaslui sau Vâlcea, unde unu din trei liceeni e viitor şomer?

34.000 de absolvenţi de liceu cer ajutor de şomaj. Ce...

Autor: Corina Mirea

01.08.2013, 19:57 1425

Situaţia este cu atât mai îngrijorătoare în judeţe ca Vaslui, Vâlcea, Harghita sau Teleorman, unde ponderea absolvenţilor care au cerut indemnizaţie de şomaj variază între 33% şi chiar 80%.

Ce soluţii au tinerii care vor să muncească, dar nu au unde? Cum se poate întreţine un absolvent de liceu într-o economie care nu poate genera mai mult business şi mai multe locuri de muncă?

„Situaţia depinde foarte mult de la judeţ la judeţ. Până nu de mult ei puteau să se îndrepte spre construcţii, dar acum industria asta trece printr-o perioadă destul de proastă, mai ales că principalul motor - statul - nu va mai face atât de multe investiţii. Cred că aceşti tineri ar trebui să se orienteze spre specificul judeţului din care fac parte sau spre agricultură. Ar putea fi o soluţie bună pentru câteva luni. Şi mai există şi soluţia relocării spre judeţele din apropiere sau chiar în Bucureşti“, este de părere analistul economic Aurelian Dochia.

Ministerul Muncii, instituţia care ar trebui să ofere cele mai multe şi mai eficiente strategii de redresare a unei astfel de situaţii, nu a furnizat însă niciun răspuns solicitării înaintate de ZF. De altfel, nici primarii din Bârlad sau Vaslui, unde unu din trei tineri a ales să intre în şomaj, nu au oferit soluţii pentru ca aceştia să fie integraţi pe piaţa muncii.

Studiu de caz: judeţul Vaslui

În judeţul Vaslui, 1.000 dintre cei 3.000 de tineri care au terminat liceul în 2013 au cerut ajutor de şomaj, iar situaţia din judeţul din Moldova se regăseşte în patru-cinci alte zone ale ţării. Singura soluţie la care se gândesc autorităţile locale este reintroducerea şcolilor profe­sionale, care ar forma noi generaţii de tâmplari, strungari sau muncitori calificaţi.

Dar unde să lucreze aceştia, în condiţiile în care piaţa construcţiilor a pierdut 5 mld. euro în criză şi investiţiile în noi fabrici se pot număra pe degetele de la o mână, iar în agricultură, cea mai mare companie din judeţ - Comcereal (Adrian Porumboiu) -, nu şi-a mai mărit efectivul mediu de salariaţi din 2010, numărul angajaţilor situându-se în jurul a 500 de per­soane? În urmă cu trei ani, Comcereal avea un nu­măr mediu de 446 de angajaţi, cu 55 mai puţini ca în 2011. Din 2011 şi până la finalul anului trecut Comcereal şi-a majorat numărul mediu de salariaţi doar cu un angajat.

În prezent, cel mai mare business din Vaslui este fabrica de rulmenţi a turcilor de la Kombassan – Rulmenţi Bârlad, unde lucrau anul trecut 2.300 de oameni, cu 700 de angajaţi mai puţin faţă de 2007-2008. Potrivit unui clasament al celor mai mari zece companii din judeţ după cifra de afaceri în 2011, nicio altă companie de top nu trece de 1.000 de oameni, iar cel mai mare antreprenor din judeţ este Adrian Porumboiu, ale cărui afaceri se leagă de sectorul agricol.

„Avem nevoie ca de aer de aceşti tineri pentru a lucra pe combine sau tractoare. Lucrăm în prezent cu o generaţie îmbătrânită, iar peste încă zece ani, dacă vom duce lipsă de tineri, situaţia va fi dramatică. Este nevoie de forţă de muncă efectivă, nu se poate să ajungem o ţară întreagă de absolvenţi de studii superioare, pentru că nu va mai avea cine să lucreze în domenii precum agricultura. Ar trebui reintroduse şcolile profesionale, să avem şi cofetari, patiseri sau oameni specializaţi în zootehnie“, spune Adrian Porumboiu.

Spre deosebire de judeţul Vaslui, în Timiş - cu o puternică industrie a componentelor auto - opt din cele mai mari zece companii au peste 1.000 de angajaţi. Anul trecut, cele mai mari opt companii din Timiş aveau peste 23.000 de angajaţi, angajând astfel din 2010 mai mult de 3.000 de persoane. În plus, Vaslui este judeţul cu cea mai ridicată rată a şomajului înregistrată în luna iunie (9,6%), comparativ cu o medie naţională de 4,9%.

Cei mai mulţi înscrişi la şomaj provin din Vâlcea

La nivel naţional, cel mai mare număr de liceeni care şi-au depus dosarele la agenţiile judeţene pentru ocuparea forţei de muncă s-a înregistrat în Vâlcea, unde peste 1.600 de tineri (adică mai mult de 40% din nu­mă­rul total de absolvenţi de liceu prezenţi la examenul de bacalaureat) au cerut ajutor de şomaj. Zona a devenit în ultimii ani una greu încercată din punct de vedere economic şi, prin urmare, şi oferta de locuri de muncă s-a diminuat simţitor. Ba chiar cel mai mare angajator din judeţ - Oltchim - a renunţat la peste 900 de salariaţi în pri­măvara acestui an şi se află în prezent pe lista privatizărilor din cauza pierderilor masive acumulate de-a lungul anilor.

La polul opus, în zone cu o putere economică mai mare şi, implicit, mai multe resurse pentru a crea locuri de muncă, cum ar fi judeţele Timiş, Ilfov sau municipiul Bucureşti, numărul liceenilor care şi-au depus dosarele pentru a primi ajutor de şomaj a fost semnificativ mai mic. Spre exemplu, în Timiş, judeţul în care nivelul PIB per capita pe 2012 a fost, după cel din Bucureşti, cel mai ridicat la nivel naţional, numai 106 absolvenţi de liceu au fost înregistraţi de agenţia pentru ocuparea forţei de muncă (adică 1,8% din numărul total de absolvenţi înscrişi la examenul de bacalaureat). În Ilfov au aplicat pentru indemnizaţie 154 de tineri (din peste 1.800 de liceeni prezenţi la bacalaureat), iar în Capitală numai 4% din cei 20.000 de absolvenţi de liceu.

Ce soluţii are statul? 

„Cred că cea mai bună soluţie pentru a le oferi acestor tineri şansa de a-şi găsi un loc de muncă fără a avea diplomă de bacalaureat este reintroducerea şcolilor profesionale după clasa a noua. Dacă din masa de absolvenţi de clasa a opta 50% s-ar duce la şcoli profesionale, iar restul ar urma un liceu, cred că am creşte mult absorbţia tinerilor pe piaţa muncii. Trebuie să ne gândim că cel puţin jumătate din cei care vor urma liceul vor face şi o facultate şi atunci am avea categorii de angajaţi care ar putea răspunde fiecărui tip de industrie sau angajator“, spune Gelu Munteanu, directorul liceului Ştefan Procopiu din Vaslui, instituţie care în prima sesiune de bacalaureat de anul acesta a avut o promovabilitate de 47% a elevilor de clasa a XII-a.

El precizează că, odată cu reintroducerea şcolilor profesionale, fiecare unitate de învăţământ ar putea să semneze un contract cu diferite companii private care să oblige viitorii angajatori să recruteze personal din rândul absolvenţilor.

„Nu orice copil care trece de clasa a opta este şi pregătit să facă faţă liceului, lucrurilor care se învaţă la acest nivel, pentru că dificultatea creşte. În plus, nu toată lumea este făcută pentru a deveni intelectuală. Sunt foarte mulţi oameni care poate nu au un nivel intelectual foarte bun, dar care au nişte abilităţi practice extraordinare. În plus, sunt din ce în ce mai mulţi tineri interesaţi de meseriile practice şi vor să muncească pentru că nu sunt interesaţi de ştiinţă. Dacă pot excela în practică, de ce să nu o facă?“, a mai spus profesorul Munteanu.

În ultimii ani, în lipsa unei pregătiri profesionale realizate de şcoli, costurile companiilor care aveau nevoie de constructori, strungari, tâmplari sau mecanici au crescut semnificativ. Practic, şcoala de meserii devine locul de muncă, unde angajatorii aşteaptă de la şase luni chiar şi până la aproximativ un an şi jumătate pentru a forma un tânăr.

„Sunt convins că România ar putea şi ar face bine dacă ar urma modelul german, care este foarte axat pe pregătire profesională, pe practică. Sunt foarte multe meserii care la noi sunt neacoperite în şcoli şi singurul loc unde tinerii pot învăţa este chiar locul de muncă. Este clar că pregătirea trebuie adaptată la structura pieţei forţei de muncă. În plus, avem nevoie de sisteme de îndrumare timpurie, care să le ofere tinerilor încă din liceu o perspectivă asupra direcţiilor spre care ar putea să se orienteze în carieră“, a mai explicat Aurelian Dochia.

Şi Valeriu Caragaţă, administrator public al Consi­liului Judeţean Vaslui, este de părere că, într-adevăr, şcolile profesionale ar putea reprezenta cea mai bună soluţie în prevenirea şomajului în rândul tinerilor absolvenţi de liceu dar care nu au reuşit să „câştige“ şi diploma de bacalaureat. În funcţia de administrator public al judeţului, Valeriu Caragaţă poate coordona activităţi ale instituţiilor publice din domenii precum educaţie, sănătate sau transport. Preşedintele Consiliului Judeţean Vaslui, Dumitru Buzatu, nu a putut fi contactat pentru a comenta pe marginea acestui subiect.

„Este clar că piaţa muncii duce lipsă de tâmplari, de zidari, de mecanici calificaţi efectiv pregătiţi pentru această meserie şi o şcoală profesională ar putea să fie o şansă deopotrivă pentru tineri şi angajatori. Nu contează că ar şti să bată un cui sau doar să vopsească, pentru că ar avea o meserie. Cu siguranţă s-ar îmbunătăţi absorbţia pe piaţa muncii, pentru că agenţii economici nu sunt dispuşi să plătească oameni care nu ştiu să facă nimic“, afirmă Caragaţă. El mai spune însă că ajutorul oferit de stat pentru tinerii absolvenţi de liceu care nu îşi găsesc un loc de muncă este o oportunitate care nu trebuie ratată de aceştia.

Până la închiderea ediţiei, Pavăl Vasile, primarul judeţului Vaslui, nu a putut fi contactat, el fiind plecat într-o delegaţie.

Tinerii au nevoie de „duşuri reci“ pentru a se maturiza

Tinerii care nu acceptă să se angajeze nici măcar ca muncitori necalificaţi sau voluntari ar trebui să se gândească la faptul că peste un an vor fi nevoiţi să se „bată“ cu o nouă serie de absolvenţi gata să intre pe piaţa muncii, este de părere Alina Rădulescu, directorul de resurse umane al producătorului de conserve Scandia Food.

„Sigur că şcolile profesionale ar fi o soluţie foarte bună pentru soluţionarea acestei probleme. Bine, pregătirea aceasta profesională deja se face, numai că nu în şcoli, ci la locul de muncă. În business, noi înainte foloseam foarte mult şcolile profesionale pentru recrutarea maiştrilor sau a operatorilor calificaţi, dar acum îi formăm noi. Sunt costuri în plus, mult timp alocat, dar nu avem altă soluţie. Iar în contextul dat nici tinerii nu au alte variante decât de a lucra ca muncitori necalificaţi sau ca voluntari. Câteodată le trebuie un duş rece pentru a se maturiza şi a-şi asuma anumite responsabilităţi“, precizează ea.

Alina Rădulescu mai spune că, odată angajaţi ca muncitori necalificaţi sau ca voluntari în cadrul unei companii, tinerii pot înţelege de ce este nevoie să depună mai mult efort pentru a studia, aceasta fiind una dintre condiţiile obţinerii unui job mai bun.

„Orice companie are nevoie de tineri pentru că au energie şi sunt mai creativi. Dar reversul medaliei este că nu sunt încă maturi, nu sunt responsabili şi încă sunt neserioşi“, adaugă Rădulescu.

Anul acesta, numărul tinerilor care şi-au depus dosarele pentru obţinerea indemnizaţiei de şomaj este mai mare cu peste 4.000 de persoane decât cel din prima promoţie a lui 2012 (cu mai mult de 13%), potrivit datelor furnizate de ANOFM.

Dacă toţi cei care şi-au depus actele pentru şomaj vor îndeplini condiţiile necesare pentru a primi timp de şase luni indemnizaţia de şomaj de 250 de lei, costul statului cu şomerii- absolvenţi de liceu care nu şi-au găsit un loc de muncă ar putea ajunge la peste 11 milioane de euro, potrivit calculelor ZF.

Anul acesta, numărul tinerilor care şi-au depus dosarele pentru obţinerea indemnizaţiei de şomaj este mai mare cu peste 4.000 de persoane decât cel din prima promoţie a lui 2012 (cu mai mult de 13%), potrivit datelor furnizate de ANOFM

Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 02.08.2013

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

Urmează ZF Power Summit’24
AFACERI DE LA ZERO