În intervalul 23 - 30 septembrie la Galaţi s-au produs 37 de cutremure, dintre care nouă de peste 2,5 grade pe scara Richeter. Cel mai puternic dintre aceste cutremure a avut 3,9 grade şi s-a produs duminică, a precizat aseară directorul general al Institutului Naţional pentru Fizica Pământului Constantin Ionescu.
Gheorghe Duţu, preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM), spune că nu este nicio legătură între lucrările petroliere şi seria de cutremure din zona Galaţi, judeţ în care în ultima lună au fost înregistrate nouă seisme, potrivit informaţiilor Institutului Naţional pentru Fizica Pământulul.
Potrivit Mediafax, specialiştii iau în calcul mai mulţi factori, printre care instabilitatea solului, inundaţiile din ultimele săptămâni şi exploatările petroliere din zonă. Oficialii din Galaţi ar urma să afle în două săptămâni rezultatele specialiştilor de la Institutul pentru Fizica Pământului care au instalat aparatură în zona localităţilor Slobozia Conachi - Izvoarele pentru a identifica factorii care au generat aceste cutremure.
„Nu este nicio legătură între lucrările petroliere şi ceea ce s-a întâmplat acolo. Este absurd“, a spus Gheorghe Duţu, preşedintele ANRM.
Potrivit informaţiilor disponibile pe site-ul ANRM în judeţul Galaţi sunt active licenţe de exploatare pentru argilă comună, nisip şi pietriş. Totodată, Petrom, singurul producător de petrol şi gaze din România, are un zăcământ comercial în apropiere de Galaţi, dar nu în vecinătatea comunei Izvoarele. „Petrom nu are operaţiuni în vecinătatea comunei Izvoarele. Cele mai apropiate operaţiuni se desfăşoară la peste doi kilometri distanţă. Menţionăm că acestea sunt numai operaţiuni convenţionale de producţie, care se derulează cu respectarea legislaţiei şi a standardelor specifice. Aceste activităţi se derulează fără întrerupere de peste 50 de ani“, au spus reprezentanţii Petrom.
Efectul gazelor de şist?
În ceea ce priveşte o posibilă legătură între cutremurele din Galaţi şi lucrările făcute de americanii de la Chevron în zona Moldovei în vederea identificării gazelor de şist, reprezentanţii companiei spun că activităţile sunt abia la început şi că nu au fost făcute deocamdată foraje de explorare.
ìŒn urma concesiunilor şi permiselor acordate de către Guvernul României, conform cărora Chevron România Exploration and Production îşi desfăşoară activităţile, compania va realiza exclusiv activităţi de explorare în perimetrul EV-2, în zona Vaslui şi în perimetrele EX-17, EX-18 şi EX-19 din sudul Dobrogei. Œn conformitate cu autorizaţiile acordate de către Agenţia de Protecţie a Mediului Constanţa (APM Constanţa), pentru blocurile 17 şi 18, Chevron România Exploration and Production va efectua o serie de studii geofizice 2D, pentru a înţelege mai mult despre geologia zonei. Œn judeţul Vaslui, Chevron intenţionează să foreze sonde de explorare similare altor sonde convenţionale existente în România. Chevron intenţionează să realizeze exclusiv activităţi de explorare în judeţele Vaslui şi Constanţa în 2013î, au declarat reprezentanţii Chevron.
Potrivit informaţiilor disponibile, concesiunea Chevron din Bârlad (Vaslui) are o suprafaţă de 6.300 kilometri pătrăţi iar cea din Dobrogea are o suprafaţă de 2.700 kilometri pătrăţi. Între Bârlad şi Galaţi sunt circa 100 de kilometri distanţă.
Cum se scot la suprafaţă gazele de şist
Gazele de şist sunt practic tot gaze obişnuite, dar care sunt blocate în şisturi argiloase şi care sunt mai greu de exploatat faţă de gazele convenţionale. De aceea în loc de forajul clasic vertical, pentru scoaterea la suprafaţă a gazelor de şist se folosesc mai multe metode care presupun forajul orizontal şi fracturarea hidraulică.
Pentru fiecare sondă făcută cu această procedură se injectează în pământ, la adâncimi care pot ajunge la 4 kilometri, echilaventul unui bazin olimpic de apă cu nisip şi o serie de compuşi chimici pentru a străpunge straturile geologice şi a elibera gazele.
Presa internaţională şi documentarele făcute pe această temă arată însă că exploatarea gazelor de şist poate duce la formarea unor cutremure, gazele ieşind pe robinetele de unde trebuia să curgă apă, contaminarea apelor sau probleme de sănătate.
Totuşi, contactat, luni, de corespondentul Mediafax, primarul comunei Slobozia Conachi, Ion Neculau, a spus că nu este convins de faptul că în acest caz este vorba despre cutremure, numindu-le „mişcări ale terenului“. Potrivit primarului, în anii trecuţi în zonă au avut loc alunecări de teren, fenomenul fiind oprit în 1997, în urma unor lucrări. La rândul său, premierul Victor Ponta a declarat că situaţia este monitorizată de către autorităţi şi că nu există motive de panică.
Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 01.10.2013
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
