• Leu / EUR4.9457
  • Leu / GBP5.7676
  • Leu / USD4.6170
ZF 24

Administraţiile locale, pentru prima oară pe deficit: 200 mil. euro în 2012

Administraţiile locale, pentru prima oară pe deficit: 200 mil. euro în 2012

Autor: Andrei Cîrchelan

04.08.2013, 20:46 539

Potrivit datelor Direcţiei pentru Poli­tici Fiscale şi Bugetare Locale (DPFBL, din cadrul Ministerului Administraţiei), veniturile totale înregistrate de judeţe şi de municipiul Bucureşti au fost anul trecut de 45,4 mld. lei (10,2 mld. euro), comparativ cu 44,8 mld. lei în 2011 (Ă1,3%), iar cheltuielile au sărit de la 44 mld. lei în 2011 la 46,4 mld. lei (10,47 mld. euro) - +5,4%.

Începând cu 2000, potrivit datelor DPFBL, bugetele locale au fost pe ex­cen­dent până anul trecut, când au intrat pe deficit.

În 2011, acest excedent a scăzut puter­nic, de la 2,7 miliarde de lei în 2010 la 803 mi­lioane lei în 2011, pentru ca anul trecut bu­getele locale să intre pe deficit cu un mi­nus de 913 mil. lei (200 mil. euro).

Acest excedent este însă unul fals pen­tru că, oricum, veniturile administra­ţi­ilor locale din taxe proprii şi veniturile din cota din impozit pe venit şi cota defalcată de TVA nu le acoperă cheltuielile. De exem­plu, peste un miliard de euro re­pre­zintă an de an subvenţiile către admi­nis­tra­ţia locală. Nu este însă limpede din aceste ra­portări dacă deficitul consemnat de DPFBL inclu­de şi arieratele administraţiei locale.

Bucureştiul a avut venituri de circa 7 mi­liar­de de lei (1,6 mld. euro) anul trecut, în timp ce cheltuielile au depăşit 7,3 miliarde de lei (1,65 mld. euro).

Falsul excedent

Din totalul veniturilor înregistrate de ad­ministraţiile locale anul trecut, 21,6 mld. lei au constituit venituri proprii (47,5% din totalul veniturilor), ceilalţi 23,8 miliar­de de lei venind de la bugetul de stat sau din sur­se externe. În 2011, veniturile proprii înre­gistrate cumulat de administraţiile locale au fost de circa 22 mld. lei (49,1% din totalul veniturilor).

Din cele 41 de judeţe, doar 10 au reuşit în 2012 să-şi menţină cheltuielile sub ni­velul veniturilor, respectiv Argeş, Arad, Sibiu, Bistriţa-Năsăud, Buzău, Brăila, Sălaj, Giurgiu, Tulcea şi Covasna. 

Cele mai mari ponderi în cheltuielile ad­ministraţiilor locale sunt deţinute de chel­tuielile de personal, în total 11,9 mld. lei la nivel naţional (26,2% din totalul veni­tu­rilor), cheltuielile de învăţământ, 10,7 mld. lei, transporturi, 8,6 mld. lei, asigurări şi asis­tenţă socială, 5,9 mld. lei, şi cultură, recre­ere şi religie, 4 mld. lei. După Bucu­reşti, care înregistrează cele mai mari veni­turi, cele mai mari cheltuieli şi cel mai ma­re deficit la nivel naţional, Timiş este ju­deţul cu cele mai mari venituri şi cel mai ma­re deficit, de 69 milioane de lei. Urmă­torul clasat, din punctul de vedere al venitu­ri­lor, este judeţul Constanţa, cu un deficit de 39 mil. lei. Dolj este pe locul doi ca mărime a deficitului printre judeţe, 49 de milioane de lei, rezultat din venituri de 1,23 mld. lei şi cheltuieli de 1,28 mld. lei.

Ajutorul „cointeresat politic“ al guvernului

Administraţiile locale nu pot avea, teo­retic, deficit, ceea ce înseamnă că tre­buie să îşi ajusteze cheltuielile la venituri. Ceea ce fac în mod curent administraţiile locale este însă să amâne plăţi către furni­zori, ceea ce duce la un blocaj în econo­mie. De ­alt­minteri, administraţiile locale sunt în to­pul instituţiilor care creează arie­ratele, o si­tua­ţie care durează de ani de zile şi pe care niciun guvern nu a ştiut să o re­zol­ve. An de an, guverne succesive au dat din bugetul cen­tral peste ceea ce le obliga le­gea ad­mi­nis­traţiei finanţelor publice lo­cale să facă, adică venituri provenite din im­pozitul pe venitul salarial sau din în­casările din TVA.

Modul în care guvernul central a inter-venit pentru a ajuta administraţiile locale a stâr­nit mereu suspiciuni, pentru că o ad­ministraţie care stă cu mâna întinsă la bu­get este o administraţie slabă, care poate fi con­trolată politic prin interes electoral şi nu e de mirare că, mai ales în preajma cam­paniilor electorale, guvernele devin foarte înţelegătoare cu situaţia adminis­tra­ţiei locale.

Însă în numele autonomiei lo­cale, administraţiile locale cheltuiesc banii cum vor, fără să dea socoteală, filtrul Curţii de Conturi find insuficient pentru a stă­vili risipa din administraţiile locale.

A de­venit celebră situaţia muni­cipiului Salonta, care a achiziţionat în 2011 un joc online numit Toldi, contra sumei de 115.000 lei, pentru ca, o lună mai târziu, să primească de la guvern 50.000 de lei pentru a-şi „echilibra“ bugetul - dintr-un un ajutor total de peste 66 mil. lei pe care guvernul Boc l-a dat comunităţilor locale aflate pe marginea prăbuşirii financiare.

Însă guvernul nu a avut până acum pâr­ghii solide pentru a împiedica chel­tu­ielile absurde din administraţiile lo­cale. Recent a apărut o lege a falimen­tului local care obligă administraţiile locale să intre în insolvenţă, dacă, între altele, au obligaţii de plată neachitate mai vechi de 120 de zi­le şi care depăşesc 50% din bugetul ge­ne­ral al unităţilor admi­nis­trativ-teritoriale.

Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 05.08.2013

AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - ieri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.9457
Diferență: -0,0303
Ieri: 4.9472
Azi: 4.6170
Diferență: -0,3281
Ieri: 4.6322
Azi: 5.7676
Diferență: -0,9922
Ieri: 5.8254
Azi: 4.7889
Diferență: -0,0543
Ieri: 4.7915