Potrivit datelor Direcţiei pentru Politici Fiscale şi Bugetare Locale (DPFBL, din cadrul Ministerului Administraţiei), veniturile totale înregistrate de judeţe şi de municipiul Bucureşti au fost anul trecut de 45,4 mld. lei (10,2 mld. euro), comparativ cu 44,8 mld. lei în 2011 (Ă1,3%), iar cheltuielile au sărit de la 44 mld. lei în 2011 la 46,4 mld. lei (10,47 mld. euro) - +5,4%.
Începând cu 2000, potrivit datelor DPFBL, bugetele locale au fost pe excendent până anul trecut, când au intrat pe deficit.
În 2011, acest excedent a scăzut puternic, de la 2,7 miliarde de lei în 2010 la 803 milioane lei în 2011, pentru ca anul trecut bugetele locale să intre pe deficit cu un minus de 913 mil. lei (200 mil. euro).
Acest excedent este însă unul fals pentru că, oricum, veniturile administraţiilor locale din taxe proprii şi veniturile din cota din impozit pe venit şi cota defalcată de TVA nu le acoperă cheltuielile. De exemplu, peste un miliard de euro reprezintă an de an subvenţiile către administraţia locală. Nu este însă limpede din aceste raportări dacă deficitul consemnat de DPFBL include şi arieratele administraţiei locale.
Bucureştiul a avut venituri de circa 7 miliarde de lei (1,6 mld. euro) anul trecut, în timp ce cheltuielile au depăşit 7,3 miliarde de lei (1,65 mld. euro).
Falsul excedent
Din totalul veniturilor înregistrate de administraţiile locale anul trecut, 21,6 mld. lei au constituit venituri proprii (47,5% din totalul veniturilor), ceilalţi 23,8 miliarde de lei venind de la bugetul de stat sau din surse externe. În 2011, veniturile proprii înregistrate cumulat de administraţiile locale au fost de circa 22 mld. lei (49,1% din totalul veniturilor).
Din cele 41 de judeţe, doar 10 au reuşit în 2012 să-şi menţină cheltuielile sub nivelul veniturilor, respectiv Argeş, Arad, Sibiu, Bistriţa-Năsăud, Buzău, Brăila, Sălaj, Giurgiu, Tulcea şi Covasna.
Cele mai mari ponderi în cheltuielile administraţiilor locale sunt deţinute de cheltuielile de personal, în total 11,9 mld. lei la nivel naţional (26,2% din totalul veniturilor), cheltuielile de învăţământ, 10,7 mld. lei, transporturi, 8,6 mld. lei, asigurări şi asistenţă socială, 5,9 mld. lei, şi cultură, recreere şi religie, 4 mld. lei. După Bucureşti, care înregistrează cele mai mari venituri, cele mai mari cheltuieli şi cel mai mare deficit la nivel naţional, Timiş este judeţul cu cele mai mari venituri şi cel mai mare deficit, de 69 milioane de lei. Următorul clasat, din punctul de vedere al veniturilor, este judeţul Constanţa, cu un deficit de 39 mil. lei. Dolj este pe locul doi ca mărime a deficitului printre judeţe, 49 de milioane de lei, rezultat din venituri de 1,23 mld. lei şi cheltuieli de 1,28 mld. lei.
Ajutorul „cointeresat politic“ al guvernului
Administraţiile locale nu pot avea, teoretic, deficit, ceea ce înseamnă că trebuie să îşi ajusteze cheltuielile la venituri. Ceea ce fac în mod curent administraţiile locale este însă să amâne plăţi către furnizori, ceea ce duce la un blocaj în economie. De altminteri, administraţiile locale sunt în topul instituţiilor care creează arieratele, o situaţie care durează de ani de zile şi pe care niciun guvern nu a ştiut să o rezolve. An de an, guverne succesive au dat din bugetul central peste ceea ce le obliga legea administraţiei finanţelor publice locale să facă, adică venituri provenite din impozitul pe venitul salarial sau din încasările din TVA.
Modul în care guvernul central a inter-venit pentru a ajuta administraţiile locale a stârnit mereu suspiciuni, pentru că o administraţie care stă cu mâna întinsă la buget este o administraţie slabă, care poate fi controlată politic prin interes electoral şi nu e de mirare că, mai ales în preajma campaniilor electorale, guvernele devin foarte înţelegătoare cu situaţia administraţiei locale.
Însă în numele autonomiei locale, administraţiile locale cheltuiesc banii cum vor, fără să dea socoteală, filtrul Curţii de Conturi find insuficient pentru a stăvili risipa din administraţiile locale.
A devenit celebră situaţia municipiului Salonta, care a achiziţionat în 2011 un joc online numit Toldi, contra sumei de 115.000 lei, pentru ca, o lună mai târziu, să primească de la guvern 50.000 de lei pentru a-şi „echilibra“ bugetul - dintr-un un ajutor total de peste 66 mil. lei pe care guvernul Boc l-a dat comunităţilor locale aflate pe marginea prăbuşirii financiare.
Însă guvernul nu a avut până acum pârghii solide pentru a împiedica cheltuielile absurde din administraţiile locale. Recent a apărut o lege a falimentului local care obligă administraţiile locale să intre în insolvenţă, dacă, între altele, au obligaţii de plată neachitate mai vechi de 120 de zile şi care depăşesc 50% din bugetul general al unităţilor administrativ-teritoriale.
Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 05.08.2013
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
