România traversează o perioadă economică dificilă, în care stagnarea activităţii şi inflaţia ridicată se combină într-un scenariu de tip „stagflaţie“, avertizează Adrian Codirlaşu, preşedintele CFA România, asociaţia profesioniştilor în investiţii. „Din păcate am ajuns într-o combinaţie extrem de nefericită; economia care scade sau stagnează cu o inflaţie ridicată – stagflaţie. Statul nu are spaţiu fiscal pentru a încuraja economia, trebuie să tragă bani din economie şi nu poate reduce taxarea. Suntem prinşi în această situaţie, iar asta ne va duce la dobânzi constante în perioada următoare“, a spus Codirlaşu la un eveniment în care Asociaţia a prezentat previziunile pentru 2026.
Studiul poate fi analizat AICI.
Rata anuală a inflaţiei rămâne ridicată, la circa 10% în august, de peste trei ori peste ţinta BNR de 2,5%, în timp ce economia a încetinit abrupt. PIB-ul României a crescut cu doar 0,3% în trimestrul al doilea faţă de primul, iar prognozele pentru întregul an 2025 indică o stagnare sau chiar o uşoară contracţie. „Ne aşteptăm să jucăm la zero pe creştere economică şi o uşoară recesiune în 2025. Poate fi un plus sau un minus, dar tot în jur de zero. Riscul este de recesiune şi este suficient să ne uităm la datele de consum – scăderea din august arată o frânare reală a cererii“, a explicat Codirlaşu.
El estimează că dobânzile nu vor scădea în prima jumătate a anului viitor, în condiţiile în care BNR trebuie să menţină echilibrul între controlul inflaţiei şi sprijinirea economiei. „Nu ne aşteptăm ca dobânzile să scadă în 2025. Poate undeva – dacă inflaţia confirmă, dar probabil că nu din cauza taxelor indirecte – în a doua parte a anului viitor să vedem o reducere de rată de dobândă. Aş spune că rămânem cu dobânzile la nivelul actual cel puţin până la jumătatea anului viitor“, a spus el.
Rata-cheie a BNR se află la 6,5%, iar dobânzile reale – adică diferenţa dintre rata nominală şi inflaţie – sunt încă negative. „Dobânzile sunt semnificativ real negative, ceea ce dezavantajează creditorii şi avantajează debitorii – cel mai mare debitor fiind statul. Însă un comportament corect ar fi fost – vedem pe piaţa euro – să recompenseze inflaţia, prin instrumente precum TIPS – Treasury Inflation Protected Securities“, a comentat preşedintele CFA România.
În opinia sa, presiunea asupra ratelor de dobândă ar putea chiar să crească, având în vedere nevoia statului de finanţare şi deficitul bugetar ridicat, estimat în prezent la peste 8% din PIB. „Trendul este ca presiunea să fie pe majorarea ratelor de dobândă. Putem vedea la titluri de stat dobânzi mai mari sau pe piaţa monetară dobânzi mai mari“, a adăugat el.
Pe fondul unui deficit bugetar persistent şi al unei politici fiscale „puternic prociclice“, Codirlaşu avertizează că eficienţa politicii monetare a BNR este afectată. „Problema unui deficit bugetar ridicat este că impactează negativ eficienţa politicii monetare. BNR a anunţat că nu va mai majora dobânda – poate la nivelul actual putea fi încă o creştere “, a spus el.
În raportul CFA România Macroeconomic Outlook din octombrie 2025, analiştii financiari anticipează un an 2026 dificil, cu o creştere economică modestă, de aproximativ 0,5%, şi o inflaţie care va rămâne ridicată. „Ne aşteptăm ca 2026 să fie dificil; deficitul bugetar este greu de redus, ceea ce probabil va presupune majorări noi de taxe. Statul va încerca să ia din economie, decât să impulsioneze. Statul va tot trage din economie, iar asta nu ajută la creşterea economică“, a declarat Codirlaşu.
Potrivit raportului, economia românească „practic stagnează”. Datele pentru trimestrul al doilea din 2025 arată o creştere de doar Ă0,3% faţă de anul anterior – o cifră pozitivă doar dintr-un efect statistic (revizuirea în jos a datelor din 2024). În termeni reali, valoarea adăugată brută a fost negativă, de -0,2%.
Principalele motoare de creştere în prima jumătate a anului au fost consumul privat (Ă0,9 puncte procentuale) şi investiţiile (Ă0,8 pp), în timp ce exporturile nete au tras în jos economia (-1,4 pp). Pentru 2026, consumul va continua să decelereze, sub efectul pierderii puterii de cumpărare şi al creşterii fiscalităţii.
„În 2026, impulsul fiscal va fi negativ – statul va colecta mai mult, dar va cheltui mai puţin. Fără accesarea fondurilor europene, România riscă o nouă perioadă de stagnare prelungită”, avertizează raportul.
După majorarea TVA de la 19% la 21% în august 2025, analiştii CFA se aşteaptă la o nouă creştere a cotei standard la 22% în 2026, concomitent cu restrângerea categoriilor de bunuri şi servicii cu cote reduse. În paralel, guvernul pregăteşte majorarea impozitului pe dividende şi câştiguri de capital de la 10% la 16%, precum şi o creştere modestă a taxelor pe proprietate şi a accizelor pentru produse energetice.
Bugetul public va rămâne, potrivit estimărilor, cu un deficit de peste 8% din PIB în 2025 şi 2026 – departe de ţinta europeană de 3%.
După ce BNR a menţinut cursul stabil în jurul nivelului 4,97 lei/euro în ultimii ani, politica de „ancorare antiinflaţionistă” a fost abandonată în mai 2025. CFA România estimează că leul va reveni la o depreciere graduală, de 3–4% pe an, în linie cu diferenţialul de inflaţie faţă de zona euro.
Pentru 2026, intervalul prognozat pentru cursul mediu este 5,15–5,20 lei/euro, cu riscul unei deprecieri mai accentuate în cazul unor tensiuni politice interne sau a unei retrogradări a României la categoria „non-investment grade”.
Codirlaşu subliniază că principala cheie pentru relansarea economică o reprezintă fondurile europene, dar atragerea lor efectivă este lentă. „Cheia sunt fondurile europene. Dar odată ce ne hotărâm să le luăm, ne va lua cinci-şase luni ca să intre efectiv în economie. Nu vedem o reluare a creşterii foarte puternică, ci una modestă, pentru că deficitul bugetar este o frână acum pentru guvern“, spune preşedintele CFA România.
Pentru 2025, asociaţia estimează o inflaţie medie de 10%, iar pentru 2026 o rată tot ridicată, pe fondul a ceea ce Codirlaşu numeşte „represiune financiară“ – folosirea inflaţiei pentru reducerea datoriei publice. „Prin inflaţie, guvernele îşi reduc ponderea datoriei publice în PIB“, explică el.
Chiar dacă agenţiile de rating au menţinut în 2025 calificativul „investment grade“, riscul unei retrogradări rămâne. „Riscul de downgrade rămâne. În 2025 am scăpat, dar dacă ne uităm în fiecare raport de rating se spune că România are deficitele gemene – bugetar şi de cont curent – cele mai mari dintre ţrile cu rating investment grade. Ne ţine în aceast categorie apartenenţa la UE, faptul că avem acces la fonduri europene şi că nu ne va lăsa Comisia Europeană să deraiem“, a conchis Adrian Codirlaşu.
