„Preţurile la cereale nu au scăzut anul trecut atât de mult încât să depăşească ritmul de creştere al producţiei în volum, ceea ce a generat acest rezultat pe plus, spre deosebire de alţi ani. Rezultate bune din agricultură au mai fost şi în 2004, 2008 şi 2011. Reducerea volatilităţii producţiei agricole ţine de dezvoltarea sistemului de irigaţii, dar şi de dezvoltarea clasei de mijloc, a pieţei IMM-urilor. Acum jucăm la extreme, cu ferme foarte mari şi exploataţii foarte mici“, explică Nicolae Istudor, rectorul Făcultăţii de economie agroalimentară de la ASE Bucureşti.
Cele 18,5 mld. euro înseamnă cifra de afaceri cumulată a afacerilor din agricultură care se raportează la cifra de afaceri totală din economie. Agricultura contribuie la Produsul Intern Brut din 2013 cu cele 7,9 mld. euro aduse prin intermediul Valorii Adăugate Brute (VAB).
Creşterea afacerilor din agricultură a venit în 2013 pe fondul vremii bune care a susţinut productivităţile pentru culturile de grâu, porumb, floarea-soarelui sau rapiţă, dar care a dat şi o gură de aer crescătorilor de animale îngenuncheaţi de preţurile mari la furaje după seceta din vara anului 2012.
Producţia agricolă a continuat astfel să se bazeze anul trecut pe sectorul vegetal, care a acoperit mai bine de două treimi din total şi care a înregistat o creşetere cumulată de 40%. În acelaşi timp, zootehnia a avut un ritm de creştere de trei ori mai mic.
Recolta de grâu a ajuns anul trecut la o valoare de 1,4 miliarde de euro, în creştere cu 40,6% faţă de 2012, orzul a crescut cu două treimei la 359 de milioane de euro iar piaţa porumbului a urcat cu 85% la 2,6 miliarde de euro. În plus, orezul a adăugat alte 16 milioane de euro, în creştere cu 10% faţă de anul 2012.
România a avut anul trecut o recoltă totală de cereale de circa 20 de milioane de tone, cu 50% peste cantităţile strânse în 2012 şi a ocupat poziţia a doua în Uniunea Europeană la porumb. Fermierii au avut rezultate la fel de bune şi pe piaţa seminţelor oleaginoase, astfel că producţia de floarea-soarelui din toamnă a fost de 2 milioane de tone, cea mai mare din Uniunea Europeană.
Dependenţi de afacerile cu grâu, porumb sau floarea-soarelui
Piaţa agricolă rămâne însă în continuare supraexpusă la volatilităţile din pieţele internaţionale ale comerţului cu materii prime agricole vegetale în condiţiile în care numărul relativ mic de animale din economie nu generează o piaţă suficientă pentru a absorbi o parte din marfa brută care pleacă acum la export.
În România, două treimi din producţia agricolă sunt generate de producţia vegetală, în timp ce restul este acoperit de producţia animală şi de serviciile agricole.
Spre comparaţie, economiile mature din Uniunea Europeană au un raport mai echilibrat între producţia zootehnică şi cea vegetală. În Franţa, liderul agriculturii continentale, producţia vegetală acoperă 55% din total, iar în Olanda ponderea acestui segment este de 44%.
„Si fondurile europene atrase stau la baza creşterii din agricultură. Totuşi, zootehnia rămâne cu un pas în urmă pentru că sunt scăderi la aproape toate speciile. Dezvoltarea zootehniei stă la baza reducerii volatilităţii producţiei agricole. Un număr mai mare de animale ar trage în sus şi producţia vegetală“, adaugă profesorul Nicolae Istudor.
Afacerile crescătorilor de animale au intrat în declin odată cu intrarea în Uniunea Europeană, astfel că în acest interval şeptelul de bovine s-a redus cu 20%, la 2 milioane de capete, iar cel de porcine a coborât cu o treime, la 4,3 milioane de capete. În acelaşi timp, numărul total de păsări a rămas constant, la 82 de milioane de capete, iar piaţa ovinelor şi caprinelor a fost singura care a urcat cu 825, la 17 milioane de capete.
Cu o viteză în spatele economiilor mari din Vest
Fără o piaţă zootehnică dezvoltată, agricultura locală rămâne cu o viteză în spatele economiilor mari din pieţele vest-europene. Anul trecut, fiecare hectar de teren agricol al României a generat o producţie valorică de 1.185 de euro, la mai bine de jumătate faţă Germania sau Franţa, liderii pieţei agricole din Uniunea Europeană. Capacitatea fermierilor români de a transforma grânele sau animalele în bani este relativ slabă şi atunci când este comparată cu cea a altor agricultori din regiune. Spre exemplu, în Polonia fiecare hectar de teren a generat anul trecut încasări medii de 1.300 de euro. Rezultate mai slabe decât România au însă în regiune fermierii din Bulgaria (760 euro/hectar) sau cei din Ungaria (1.000 euro/hectar).
O situaţie similară este valabilă şi pentru valoarea adăugată brută adusă de agricultură, un indicator rezultat din diferenţa dintre valoarea producţiei agricole şi consumul intermediar (costurile de producţie înregistrate în ferme). În România, valoarea adăugată brută generată de fiecare hectar a fost anul trecut de 509 euro, tot la jumătate faţă de Germania şi de Franţa, care au avut 848 euro, respectiv 943 reuro.
În total valoarea adăugată brută adusă de agricultură în economia locală anul trecut a fost de 7,9 miliarde de euro, cu 27% peste rezultatul din 2012.
Deşi agricultura din România mai are până să genereze la fel de multă plusvaloare precum economiile europene mature, agricultorii locali din unele segmente se luptă deja de la egal la egal cu cei europeni.
Astfel, creşteri importante de producţie au fost înregistrate în acest an şi în pieţe precum cele ale fructelor, cartofilor sau vinului.
Boom în piaţa cartofilor
Cartofii au înregistrat în 2013 cea mai importantă creştere dintre toate elementele principale ale structurii producţiei agricole după ce piaţa a urcat cu 87%, la 1,2 miliarde de euro, fiind susţinută de majorarea preţurilor cu aproape 100%.
Piaţa cartofilor a avut o evoluţie paradoxală anul trecut după ce fermierii au recoltat 3,1 milioane de tone, cu 28% mai mult faţă de sezonul din 2012, iar preţurile aproape că s-au dublat deşi în mod normal ar fi trebuit să scadă pe fondul cantităţii mai mari din piaţă.
Una dintre explicaţii a fost o producţie europeană mai mică, dar şi situaţia politică a economiilor din nordul Africii, furnizorii tradiţionali de cartofi pentru ţările din sudul şi estul Europei. În consecinţă, cererea de export a crescut atipic, astfel că şi preţurile interne s-au aliniat la această cotaţie. România este al cincilea jucător pe piaţa europeană a cartofilor în spatele Germaniei, Poloniei, Olandei şi Marii Britanii.
Aproape de recordul istoric şi la vin
Pe plus a fost anul trecut şi producţia de vin care a urcat cu aproape o treime, la 260 de milioane de euro, rezultatul fiind justificat de faptul că în 2013 au intrat în piaţă recoltele strânse din podgoriile restructurate în urmă cu cinci-şase ani prin intermediul programelor de fonduri europene. Interesul jucătorilor de pe piaţa vinului pentru banii europeni a fost extrem de mare având în vedere că cele 40-43 milioane de euro puse la bătaie anual de Uniunea Europeană au fost integral absorbite. Mai mult, se are în vedere obţinerea unei alocări mai mari în anii următori.
„Creşterea atât de mare de anul trecut se datorează faptului că anul 2012 a fost dezastruos din cauza vremii foarte proaste din februarie şi din lunile care au urmat. Piaţa este în creştere şi asta se datorează creşterii consumului“, explică Gabriel Roceanu, directorul general al Carl Rech Winery, producătorul brandului de vinuri Crama Oprişor, un business de 3 milioane de euro anual.
Producţia de vin de anul trecut a fost şi aproape de vârful ultimilor şapte ani, înregistrat în 2008 atunci când piaţa a urcat la 323 de milioane de euro. Cei mai slabi ani în acest interval au fost 2010 şi 2011, atunci când producţia a fost de numai 140 de milioane de euro, respectiv 185 de milioane de euro.
Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 10.01.2014
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
