ZF 24

Agricultura are o oportunitate istorică să se dezvolte, dar trebuie să gândim o strategie pe termen lung: digitalizarea va da o dimensiune „cool“ agriculturii în următorii ani

Agricultura are o oportunitate istorică să se dezvolte, dar trebuie să gândim o strategie pe termen lung: digitalizarea va da o dimensiune „cool“ agriculturii în următorii ani

Autor: Miruna Diaconu , Ramona Cornea

21.05.2020, 19:20 235

Procesarea trebuie stimulată. Este nevoie de crearea facilităţilor care să asigure o valorificare constantă a potenţialului agricol naţional. Va urma o perioadă favorabilă pentru producătorii locali. Potenţialul agriculturii româneşti este uriaş. Trebuie să avem o colaborare între fermieri.

Criza coronavirusului a însemnat pentru agricultura din România o oportunitate, aceea de a se dezvolta şi de a fi un sector strategic în economia ţării. Contextul actual le oferă fermierilor o şansă istorică să crească în anii următori şi să ajungă la un potenţial maxim, însă avem nevoie de o strategie pe termen lung, care să cuprindă digitalizarea companiilor şi cooperarea între producători.

În 2019, agricultura a reprezentat 4,1% din PIB-ul României, adică 10 miliarde euro. Cifra de afaceri a companiilor din agribusiness în 2019 este estimată la circa 40 miliarde lei, iar cea a industriei alimentare la 50 miliarde lei. Dacă s-ar crea o strategie pe termen lung pentru dezvoltarea agriculturii, industria alimentară ar trebui să se dubleze.

„Important este să gândim strategic pe termen lung şi nu pe termen scurt. Trebuie să valorificăm oportunităţile pe care le-a adus în mod ironic COVID-ul, reorientarea consu­ma­torului către lanţurile de aprovizionare regio­nale şi locale, să facem acest lucru gândindu-ne pe termen lung şi nu doar la a valorifica un surplus de cerere“, spune Sorin Ignat, director agribusiness, sediul central Banca Transilvania, în cadrul videoconferinţei ZF BT Agropower 2020, organizată miercuri, 20 mai, de către Ziarul Financiar în parteneriat cu Banca Transilvania. Agricultura are un potenţial uriaş, România poate produce alimente pentru 80 de milioane de oameni, este de părere Mihai Haraga, proprietar şi preşedinte al Semtop, companie care exploatează câteva mii de hectare şi produce seminţe de cereale şi plante tehnice. De aceeaşi părere este şi Tiberiu Moisă, director general adjunct Mid Corporate şi IMM, la Banca Transilvania, care spune că actuala criză medicală reprezintă un moment de acceleraţie pentru agricultură, care ar putea fi un domeniu în prim plan în următorii ani.

Accelerarea dezvoltării agriculturii va putea fi posibilă prin aportul pe care tehnologia ar putea să îl aducă în această industrie, digitalizarea şi noile metode moderne de a vinde produsele şi astfel „agricultura va avea şi o dimensiune cool în următorii ani“, spune Tiberiu Moisă.

Agricultura ar putea creşte semnificativ ca pondere în PIB-ul României, iar producătorii să investească în procesare mult mai mult decât o fac acum, dacă statul ar avea o strategie pe termen lung, şi nu scurt.

„Trebuie să investim în cercetarea românească. Rolul nostru este de a dezvolta strategic, pe un termen mediu şi lung“, spune Vasile Nice, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România.

Seceta de anul acesta ar putea avea efecte dramatice asupra agriculturii din România şi nu vor avea de suferit doar producătorii agricoli de cereale, fructe şi legume, ci şi cei care cresc animale, pentru că mulţi din fermieri procură hrana cerealelor din aceste plante sau se bazează pe hranitul animalelor de pe păşune.

„Pe crescătorii de bovine îi influenţează în mod indirect seceta, dar ne aşteptăm ca preţul la furaje să fie mai mare, iar în zona în care noi avem fermele nu avem posibilitatea de irigaţii“, spune Opriţa Ioan, director general, Coope­rativa Someş Aries, formată din 70 de fermieri.

Preşedintele Agricola Internaţional, unul dintre cei mai mari producători de carne pui, mezeluri şi produse ready meal din România, este de părere că stimularea procesării prin aplicarea tehnologiei şi practicilor din economiile mai dezvoltate, ar putea da plus valoare pentru produsele locale.

Agricultura are nevoie ca noile generaţii să îşi îndrepte privirile către această industrie şi să ia în calcul o meserie în sectorul agricol şi toţi oamenii se pot îmbrăca elegant, la costum, şi să lucreze doar în domenii precum drept sau IT, pentru că mâncarea rămâne una dintre nevoile de bază ale oamenilor, este de părere Călin Muscă, proprietar, Pork Prod.

„E nevoie de educaţie şi specializare, lipseşte calitatea educaţiei şi aici nu mă refer la un nivel avansat, ci la un nivel de bază. Specializarea prin educaţie formează baza, iar sistemul integrat îţi securizează şi îţi maximizează veniturile. Ca să lucreze în agricultură tinerii trebuie să fii ataşaţi de domeniul acesta“, spune Ionuţ Lungoci, director executiv, Cooperativa Dobrogea Sud.

Mihai Haraga,

proprietar şi preşedinte, Semtop:

- Cred că potenţialul României este uriaş, putem produce alimente pentru 80 de milioane de oameni. Ca să ajungem acolo, lucrurile pleacă întâi de la şcoală, avem nevoie de o tânără generaţie. Ne trebuie şcoală, educaţie, trebuie investit în educaţie.

- Producţia trebuie inclusă într-un lanţ de valoare adăugată, să fie prelucrată în industria alimentară. Cred că trebuie acţionat pe toate planurile, să producem mai mult, dar să aducem şi valoare adăugată. Cred că ar trebui să depindem mai mult de noi.

- În judeţele Brăila şi Iaşi se produc  70% dintre seminţele de porumb şi floarea-soarelui. Lucrurile s-au concentrat în cele două judeţe urmărind sistemul de irigaţii.

- Trebuie să deblocăm potenţialul imens al solurilor, să creştem substanţial producţia medie pe hectar pentru că producem la jumătate faţă de alte ţări. Putem să dublăm producţia agricolă. Acest lucru se poate face prin utilizarea seminţelor certificate, produse corect.

 

Ionuţ Lungoci,

director executiv, Cooperativa Dobrogea Sud

- Baza în agricultură sunt seminţele româneşti, este utopic să plecăm de la abatoare în fiecare sat dacă noi nu avem baza. E nevoie de educaţie şi specializare, lipseşte calitatea educaţiei şi aici nu mă refer la un nivel avansat, ci la un nivel de bază. Specializarea prin educaţie formează baza, iar sistemul integrat îţi securizează şi îţi maximizează veniturile.

- Ca să lucreze în agricultură tinerii trebuie să fie ataşaţi de domeniul acesta, poate şi stimulaţi de către părinţi, dar e dragostea de pământ, de animale şi de agricultură. Când eram în liceu nu m-aş fi gândit că o să lucrez în mediul acesta agricol.

- Nu ar trebui să ne chinuim să facem un sistem integrat pentru că el a existat la un anumit moment, ar trebui să ne uităm în urmă şi să ne apucăm să construim ceea ce tot noi am distrus. Am văzut cum se lucrează în afară şi nu trebuie să reinventăm roata, trebuie doar să ne organizăm, dar organizarea şi asocierea la noi în ţară lasă de dorit.

 

Nicu Vasile,

preşedinte, LAPAR

- Avem 33% din fermele de la nivel european. Trebuie să comasăm terenurile, trebuie să lucrăm cu toţii, trebuie să creăm o unitate, pentru că nu ştim să lucrăm în unitate. Noi nu ne unim din cauza lipsei de încredere dintre noi.

- Există dorinţă de investiţii, dar noi nu prea vedem copacii de pădure.  Fermierii ar vrea să investească în zootehnie, dar cum pot să facă asta când am avut gripa aviară, am avut pesta porcină?

- Produsul românesc este mult mai scump la rafturi, din cauza politicilor pe care le aplicăm.

- Această pandemie este binevenită pentru noi, dar nu ştim să o valorificăm.

- Odată cu exportarea materiei prime, exportăm şi forţă de muncă.

- Trebuie să investim în cercetarea românească. Rolul nostru este de a ne dezvolta strategic, pe un termen mediu şi lung.

 

Tiberiu Moisă,

director general adjunct – Mid Corporate şi IMM, Banca Transilvania

- Criza medicală reprezintă un moment de cotitură şi de acceleraţie pentru agricultură. Agricultura va fi un domeniu în prim-plan în următorii ani, va fi un domeniu intens din punct de vedere investiţional.

- Pandemia este o oportunitate istorică, este un moment ce poate să accelereze ce s-ar fi putut întâmpla în 10 ani în agricultură. Va urma o perioadă favorabilă pentru producătorii locali.

- Agricultura românească nu mai este ca acum 20-30 de ani, am avansat, dar nu suntem nici unde puteam să fim din punct de vedere al tehnologiei, al digitalizării, al integrării lanţului valoric.

- Problema irigaţiilor este o rană deschisă. Mi se pare că infrastructura sistemului de irigaţii este o temă strategică în viitorul agriculturii.

- Cred că vin nişte ani în care mai mult decât niciodată agricultura va fi în prim-plan şi trebuie să fim cu toţii pregătiţi să folosim momentul acesta şi să facem ceea ce poate nu a fost posibil timp de 30 de ani.

- Probleme de succesiune sunt în toate sectoarele, puţini antreprenori au norocul să îşi vadă copiii continuându-le munca.

- Lucrurile nu rămân pe loc şi agricultura se va moderniza. Această criză aduce schimbări în preferinţele tinerei generaţii, iar meserii care nu mai generau atractivitate sunt din nou valorizate.

- Activităţile agricole mai mari au ca principală provocare utilizarea finanţării pentru a se întâmpla ce doresc ei. Afacerile mai mici au încă ceva dificultăţi, dar sunt mult mai mici decât înainte.

- În bancă, pe măsură ce lumea învăţa mai multă agricultură, pe măsură ce aveam sucursale întregi care treceau prin traininguri făcute chiar de fermieri, interesul pentru agricultură a înflorit. Cred că şi în agricultură, din punct de vedere al educaţiei, pofta vine mâncând.

 

Sorin Ignat,

director agribusiness, Sediul Central Banca Transilvania

- Noi ca principal finanţator în domeniul agricol suntem foarte atenţi la efectele acestui fenomen de secetă, dar este încă prematur să vorbim de tot ceea ce înseamnă efect al secetei.

- În discuţiile care privesc agricultura, trebuie reluate subiectele ce ţin de rolul institutelor de cercetare sau al universităţilor, care se pot asocia inclusiv în combaterea secetei, în găsirea şi împărtăşirea de soluţii astfel încât să nu facem aceleaşi greşeli în mai multe părţi sau judeţe din România. Astfel, să vină cineva să zică ca a testat un anumit lucru şi funcţionează.

- În ceea ce priveşte sistemele de irigaţii, în ceea ce priveşte combaterea secetei, România are 9,6 milioane hectare în total, nu doar cele care sunt în ariile de irigaţii, trebuie rezolvat accesul la apă cu orice sursă posibilă.

- Ar trebui să punem bani pentru zile negre în cadrul unui fond mutual sau al unui sistem de asigurare care să mai combată din efectele secetei.

- Apetit de investiţii în zona de agricultură şi industrie alimentară există, mai ales că sunt sectoare care par a fi reziliente la ceea ce înseamnă criza coronavirusului. Putem aduce în atenţia autorităţilor, care pot sprijini agricultura, subiecte care sunt de mare impact pentru agribusiness. Important este să gândim strategic pe termen lung şi nu pe termen scurt.

 

Dimitrie Muscă,

director general, Combinatul Agroindustrial Curtici

- Dacă mă uit la marile lanţuri de retail, cel puţin 50% dintre casieri sunt cu studii superioare şi e un nonsens.

- Din anul 1990 toată lumea vorbeşte despre irigaţii, dar nimeni nu face nimic, irigaţiile pe un hectar costă maximum 2.000 de euro. Dacă ne ducem dintr-un judeţ în altul, nimeni nu ştie la ce adâncime ai voie să forezi un puţ pentru irigaţii. Noi aici, la Arad, luăm apă din Ungaria.

-  Noi în România lucrăm 9,6 milioane de hectare de pământ, iar pe aceste hectare în minister nu există un inginer agronom care să ştie ştiinţa pământului.

- Producţia trebuie stimulată, în agricultură plata ar trebui făcută pe unitate de suprafaţă şi pe cap de animal, asta este sistemul pe care îl practică ţările din afară.

-  La toamnă kilogramul de sămânţă de grâu va fi între 11 şi 15 lei, de la 7 lei până la 11 lei cum este acum în funcţie de categoria biologică, iar fermierii nu o să poată să-şi permită să înfiinţeze culturi noi de grâu, astfel că anul viitor va fi aceeaşi situaţie.

 

Marian Baronescu,

proprietar, Marian Baronescu IF

- Am investit peste 1 milion de euro în această întreprindere familială. Tot businessul l-am făcut cu credite de la bănci. Creditele sunt foarte scumpe, dobânzile sunt mari. Nu am avut alt ajutor în afară de creditul de la bănci, eu m-am dezvoltat efectiv din legumicultură.

- Ce vreau eu de la români este să încercăm să ne apreciem unii pe alţii, să ne suportăm unii pe alţii, să ne asociem, să lucrăm împreună. 

- Noi producem, dar nu ştim unde vindem. Acum cu pandemia aceasta s-a făcut reclamă la toate hipermarketurile, iar în pieţe nu era nimeni. Pieţele au fost goale şi astfel am aruncat salată în valoare de peste 20.000 de lei pentru că nu am mai avut cui să vând în sistemul în care vindeam eu. Trebuie să facem cumva să întrăm în aceste hipermarketuri sau să facem un brand. Şi eu fac un brand, lucrez la aşa ceva.

 

Ioan Opriţă (medalion),

director general, Cooperativa Someş Aries

- Pe crescătorii de bovine îi influenţează în mod indirect seceta, dar ne aşteptăm ca preţul la furaje să fie mai mare, iar în zona în care noi avem fermele nu avem posibilitatea de irigaţii.

- Unii procesatori fac presiuni să scădem preţul la lapte, livrăm 14.000-15.000 de tone de lapte pe lună, o medie de 48-50 de tone pe zi din cele 70 de ferme pe care le avem şi 10 ferme colaboratoare cu cooperativa.

- Efectele secetei se vor vedea în scăderea producţiei atât din punct de vedere calitativ cât şi cantitativ al laptelui, avem circa 35-40% dintre fermieri care se bazează şi pe scosul animalelor la păşune.

- Trebuie să ne gândim bine la tot ceea ce înseamnă strategie, producerea furajelor, aplicarea de tehnologie în ferme, astfel încât să suplimentăm acest deficit de apă şi să reuşim să ne adaptăm.

 

Grigore Horoi,

preşedinte, Agricola Internaţional

- Activitatea de agribusiness este una foarte complexă. Este nevoie de crearea facilităţilor care să asigure o valorificare constantă a potenţialului agricol naţional, fără să depindă neapărat de felul cum natura îşi îndreaptă faţa către noi.

- Trebuie aplicată tehnologia şi bunele practici care sunt validate în economiile din vest. Stimularea procesării este foarte importantă pentru că ar putea asigura un plus valoare pentru produse.

- Partea de procesare trebuie consolidată, în sensul în care competiţia acerbă din această industrie înseamnă că micii producători nu vor avea succes dacă vorbim de produse industriale, dar dacă vorbim de produsele de nişă, producătorii mici ar putea avea succes.

- În ţările cu tradiţie în economia de piaţă se merge foarte mult pe specializare, noi moştenim un sistem, nu doar agricol, aşa a fost construită economia românească, un sistem integrat, care nu performează la cel mai înalt nivel.

 

Gheorghiţă Corbu,

fondator Legam Agro:

- Nu am mai văzut un asemenea dezastru pe câmpuri. Pierderile din cauza secetei sunt enorme, de 1 milion de euro la nivel de fermă, iar la nivel de judeţ din 546.000 de hectare – 300.000 sunt afectate în proporţie de 80% -100% de secetă. Este un an agricol compromis.

- Cred că şi factorul politic se va uita foarte mult la dezvoltarea infrastructurii de irigaţii. Dacă nu o va face, va fi o greşeală enormă. Statul trebuie să pună la dispoziţia fermierilor infrastructura de irigaţii.

- Statul trebuie să investească cel puţin 3,5 mld. euro în reabilitarea structurii de irigat în viitoarea programare financiară, 2021-2027.

- Trebuie să avem o colaborare între fermieri, să se organizeze, iar statul să vină în întâmpinarea lor.

 

Călin Muscă,

proprietar, Pork Prod

- Ideea brandului este tot un import doar că este unul necesar pe piaţa de consum, unde clientul nefiind informat cu privire la produsul respectiv, tu poţi să te duci să-l atragi prin brand.

- Consumatorul trebuie să înţeleagă cum este obţinut un produs, în momentul în care consumatorul alege un anumit produs în detrimentul altuia pe motiv al preţului, nu o să avem niciodată această integrare la nivel naţional. În momentul în care consumatorul începe să îşi pună problema cu privire la ceea ce consumă şi să fie informat de cum este obţinut acel produs atunci poţi să ajungi la situaţia în care va prefera să ia un produs din carne făcut aici.

- Este normal să avem integrare naţională la nivel de grupuri de producători, pentru că în acest moment nu avem nimic de acest tip.

 

Romulus Oprea,

proprietar, Romion

- Seceta nu a început în 2020 şi nu se va termina acum. Ar trebui să avem un plan strategic la nivel naţional pentru infrastructura de irigaţii. Ar trebui să facem un plan urgent de reabilitare a acestor sisteme de irigaţii. Dacă nu luăm măsuri urgente, va fi foamete după criza asta.

-  Nu mai avem apetenţă pentru asociere, a dispărut. Nu mai ştim să lucrăm împreună, nu mai vedem interesul naţional.

- Pentru a combate seceta, sunt foarte multe metode pe care le folosim deja – material genetic adaptat, tehnologii, tehnici de conservare a apei în sol. Nu există soiuri rezistente la secetă, există toleranţă la secetă.

- Cercetarea nu mai există în România pentru că este subfinanţată.

-  Noi nu ştim să ne protejăm propria piaţă şi să ne promovăm fermierii noştri. Fermierii trebuie să aibă acces la credite garantate de stat.

AFACERI DE LA ZERO