Creşterea costurilor cu forţa de muncă, condiţiile politico-economice şi cererea scăzută pentru produse şi servicii sunt principalele riscuri pentru evolutia economică identificate de companiile germane din România în cadrul unui sondaj realizat de AHK România, la care au participat 60 de firme, majoritatea din industrie şi construcţii.
„Epoca în care România era considerată o locaţie low-cost a apus demult. Companiile se confruntă acum cu creşteri semnificative ale costurilor salariale – salariul minim brut a crescut de la 2.230 RON în 2021 la 3.700 RON în 2024 – şi cu preţuri mai mari la materii prime , ceea ce le afectează considerabil competitivitatea. Companiile trebuie să dezvolte noi strategii pentru a avea succes pe o piaţă tot mai exigentă”, explică Sebastian Metz, director general al AHK România.
Cererea scăzută este o altă problemă majoră mentionată de companii: diminuarea cererii clienţilor, în special în Europa de Vest, reduce aşteptările de creştere economică şi venituri. La aceasta se adaugă incertitudinea privind politicile economice viitoare.
„Un cadru economic previzibil este esenţial pentru ca firmele să investească şi să poată planifica pe termen lung”, subliniază Metz, mai ales în contextul alegerilor prezidenţiale şi parlamentare din România. „După alegeri, este crucial să se recâştige încrederea companiilor în condiţii stabile de afaceri.”
În acelaşi timp, pentru majoritatea respondenţilor situaţia actuală a propriilor afacerilor rămâne neschimbată, iar 43% privesc optimist către următoarele 12 luni. Totuşi, aşteptările economice s-au deteriorat. Doar 12% dintre companiile intervievate consideră că situaţia economică se va îmbunătăţi în următorul an, în timp ce 44,8% cred că va rămâne neschimbată, iar 43% estimează că situaţia economică se va înrăutăţi.
În plus, disponibilitatea pentru investiţii s-a redus în comparaţie cu sondajul din primăvară. Multe companii intenţionează să-şi reducă cheltuielile (24%), iar peste 10% declară că nu vor face investiţii deloc. Intenţiile de angajare s-au redus vizibil, un sfert dintre respondenţi anticipând o scădere a numărului de angajaţi în următoarele 12 luni.
Aproape o treime (29%) dintre companiile intervievate îşi evaluează competitivitatea ca fiind „negativă”, 21% o consideră „pozitivă”, iar 50% o percep „neutră”.
Principalii factori care influenţează competitivitatea, conform companiilor, sunt programele guvernamentale de sprijin, cerinţele de sustenabilitate şi structura costurilor. Programele de sprijin sunt percepute ca având un impact pozitiv asupra competitivităţii. În schimb, cerinţele de sustenabilitate (ESG) generează un impact mixt. Acestea pot oferi avantaje competitive pentru companiile care le implementează eficient, dar devin o povară pentru cele care sunt copleşite de cerinţele birocratice şi de costuri, mai ales IMM-urile. Creşterea costurilor este un factor decisiv care afectează negativ competitivitatea.
