l Rând pe rând, companiile cu capital românesc din asigurări se îndreaptă spre faliment l După Astra vine rândul Carpatica Asig l Întâmplător sau nu, acestea ofereau cele mai bune preţuri la RCA l De acum cea mai ieftină poliţă RCA, pentru un Logan, nu va mai coborî sub 1.000 de lei pe an l Salariul mediu net în asigurări a crescut cu 16% într-un an, până la 4.986 lei în martie 2016, fiind de 2,5 ori mai mare decât salariul mediu net pe economie, de 2.000 de lei l
Carpatica Asig, companie controlată de omul de afaceri Ilie Carabulea, va ajunge cel mai probabil în faliment, în condiţiile în care singurul investitor interesat de companie s-a retras din cursă anticipând un aviz nefavorabil al Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF).
Imagini incredibile cu viaţa copiilor bogaţi din Dubai
Cum arată cea mai frumoasă plajă din lume: Stiniva din Croaţia. Este un paradis aproape de România
Carpatica, cu afaceri de 600 mil. lei în 2015, încă vinde totuşi poliţe. În august 2015 a intrat în faliment Astra, care ajunsese la prime brute subscrise de 800 mil. lei. În total, cele două companii deţineau aproape 20% din piaţa asigurărilor. Întâmplător sau nu, cele două companii vindeau cele mai ieftine poliţe RCA, aşa după cum se vede din tabelul alăturat. City, o altă companie cu capital românesc, este la rândul său sub supravegherea ASF şi are un preţ la RCA la jumătate faţă de asigurătorii străini.
În nicio altă industrie ofertele de preţ pentru un produs nu variază atât de mult, de la simplu la dublu sau chiar triplu, ceea ce arată distorsiuni ale unei pieţe despre care se spune că ar fi strâns supravegheată. De creşterea tarifelor la RCA, pentru care s-a făcut lobby intens în ultimi ani de către companiile cu capital străin - beneficiază toată lumea din asigurări – asigurători, brokeri, Autoritatea de Supraveghere a Asigurărilor – dar mai puţin asiguraţii, care trebuie să scoată din buzunar sume duble faţă de anii anteriori.
Salariile din sectorul asigurărilor sunt cele mai mari din sectorul financiar, peste cele din bănci, iar şefii ASF câştigă peste 10.000 de euro pe lună net fără bonusuri. Salariul mediu net în asigurări a crescut cu 16% într-un an, până la 4.986 lei în martie 2016, ajungând la un nivel de 2,5 ori mai mare ca salariul mediu net pe economie, de 2.000 de lei.
Salariul mediu net în bănci era de 4.397 de lei în martie. Salariul mediu net în sănătate a fost în aceeaşi lună de 1.972 de lei, iar cel din educaţie de 1.970 de lei. Întrebat de un client pe o reţea de socializare dacă ar fi sau nu indicat să cumpere o asigurare RCA de la Carpatica, Mişu Negriţoiu, preşedintele ASF, i-a răspuns acestuia că nu are ce pierde.
Înainte de probabilul faliment va fi declanşată procedura de rezoluţie prin care se va încerca salvarea sau fructificarea activelor bune. Rămâne însă de văzut dacă vor exista sau nu astfel de active. În lipsa unui investitor se va ajunge inevitabil în faliment. Odată cu declanşarea procedurii de rezoluţie administratorul companiei va încerca să găsească din nou un investitor care să preia compania sau doar portofolii, însă acest lucru este puţin probabil să se întâmple în condiţiile în care timp de aproape doi ani nu s-a găsit un cumpărtor serios şi cu forţă financiară să aducă compania pe linia de plutire.
Falimentul Carpatica Asig ar fi al doilea mare eşec din piaţa locală de asigurări după dizolvarea Astra Asigurări. Încă un faliment ar îngreuna activitatea Fondului de Garantarea a Asiguraţilor, care vreme de mai bine de zece ani a stat deoparte. Totodată, se va crea presiune pe resursele financiare ale FGA din vistieria căruia sunt estimate să iasă circa 450 milioane de lei numai pentru păgubiţii Astra Asigurări, adică aproximativ jumătate din banii disponibili.
În cazul Carpatica sumele care ar urma să fie plătite clienţilor de către FGA ar urma să fie mai mici în condiţiile în care dimensiunile companiei sunt mai reduse. Pe de altă parte, compania are un portofoliu mult mai puţin diversificat decât Astra, acesta fiind compus în proporţie de 90% din poliţe auto obligatorii RCA, în cazul cărora sumele de plată pot ajunge la maximum un milion de euro pentru daune materiale şi la circa 5 milioane în cazul daunelor morale şi al vătămărilor corporale.
Doar un singur investitor, fondul de investiţii International Insurance Consortium (IIC) din Amsterdam, a fost interesat de preluarea Carpatica Asig, însă din analiza ASF a reieşit că acesta nu era capabil din punct de vedere financiar să susţină redresarea asigurătorului.
Fondul olandez ar fi vrut să deruleze tranzacţia prin intermediul unui vehiculul IIC România B.V, o societate cu răspundere limitată înfiinţată în Olanda la finalul lunii martie a acestui an şi care avea un capital social de 1 euro. În spatele acestui fond se afla doi cetăţeni olandezi: Jacob Westerlaken şi Maters Beheer. Ei intenţionau să capitalizeze Carpatica prin intermediul unor împrumuturi rambursabile, purtătoare de dobândă, şi nu prin aport la capitalul social.
Olandezii s-au retras însă din cursă la circa două luni de la anunţul de cumpărare încrezător făcut în presă odată ce le-a fost destul de clar că nu vor primi avizul ASF. Retragerea a fost însă pusă pe seama unui blocaj de comunicare între IIC şi FGA, adminstratorul Carpatica Asig care nu a permis investitorilor accesul la informaţii importante şi relevante cu privire la statusul companiei.
Carpatica Asig a fost pusă în redresare financiară în 2014, iar la începutul acestui an ca urmare a eşuării procesului de atragere a unui investitor şi de capitalizare, compania a intrat în rezoluţie. Potrivit estimărilor ASF, Carpatica ar fi avut nevoie de o majorare de capital de circa 500 de milioane de lei.
Carpatica Asig a avut anul trecut afaceri de circa 600 de milioane lei, 90% din primele subscrise venind din vânzarea de RCA.
