ZF 24

Alpha Bank: România avea în 2024 cea mai mare pondere de emigranţi în rândul statelor UE, 24% din populaţia ţării trăind în străinătate, dar şi unul dintre cele mai mari volume de remitenţe raportat la PIB, respectiv 2,8%

Autor: Roxana Rosu

16.04.2025, 08:47 4476

România avea în 2024 cea mai mare pondere de emigranţi în rândul statelor UE, 24% din populaţia ţării (4,6 mil.persoane) trăind în străinătate, dar şi unul dintre cele mai mari volume de remitenţe raportat la PIB, respectiv 2,8% în 2023, arată o analiză Alpha Bank.

Valoric, românii plecaţi din ţară au trimis înapoi circa 13 miliarde lei în 2023. 

Ambele ponderi sunt în creştere.

Astfel, în 2024, un sfert din populaţia României trăia în străinătate, în creştere de la 14,7% din populaţie (4,2m) în 2010. Ia volumul remitenţelor primite raportate la produsul intern brut (PIB) se ridica la 2,8% în 2023 faţă de 2,1% în 2012.

Pe locurile următoare la volumul emigranţilor se află Croaţia, Bulgaria şi Portugalia, iar la volumul remiterilor, pe primul loc este Croaţia, cu 6,2% din PIB, urmată de România, Luxembourg şi Ungaria.

Remitenţele includ transferurile personale şi remunerarea angajaţilor. Transferurile personale constau în toate transferurile curente în numerar sau în natură între gospodăriile rezidente şi nerezidente, fără a ţine cont de sursa de venit subiacentă, de relaţia dintre gospodării sau de scopul transferului

În ţările din regiune, emigraţie consistentă au înregistrat Bulgaria şi Polonia, numărul de emigranţi reprezentând 19,4% (1,2m) şi respectiv 12,5% din populaţie (4,6m) în 2024. În Cehia şi Ungaria, numărul emigranţilor a fost mai redus, de 5,4% şi 5,6% din populaţie. Doar în Cehia numărul emigranţilor relativ la populaţie s-a redus faţă de 2010.

Volumul remitenţelor primite raportate la PIB a variat între 1% în Polonia, 1,3% în Cehia, 2,3% în Bulgaria şi 2,4% în Ungaria în 2023. În 2023 faţă de 2012 doar în Polonia volumul remitenţelor a scăzut. 

Datele Spaniei se referă la 2013, datele Lituaniei se referă la 2014. Malta şi Danemarca nu raportează datele.

Analiştii subliniază că emigraţia la mare distanţă a Poloniei, României şi Bulgariei se caracterizează prin creşterea continuă a populaţiei de emigranţi, în tip ce emigraţia de frontieră a Cehiei şi Ungariei a rămas constantă.

În perioada 1990-2024 numărul emigranţilor a crescut de 4,6 ori în cazul României şi s-a dublat în cazul Bulgariei şi Poloniei, plecările noilor emigranţi depăşind numărul emigranţilor reveniţi în ţară. În schimb, în Cehia şi Ungaria revenirile au compensat noile plecări. De unde rezultă că doar emigraţia la mare distanţă favorizează creşterea duratei emigrării ce slăbeşte legăturile cu familiile de acasă şi remiterile.

Datele arată că emigranţii la mare distanţă au venituri mai mici şi posibilităţi de remitere mai reduse faţă de emigranţii de frontieră. În 2023, ponderea transferurilor personale în total remitenţe, deşi în scădere, a rămas ridicată în Bulgaria, România şi Polonia la 66%, 50% şi 40% faţă de doar 12% în Ungaria şi 22% în Cehia. 

În 2023, numărul emigranţilor originari din statele membre UE raportat la populaţie a variat între 24% în România şi 2,1% în Danemarca, iar volumul remitenţelor primite raportat la PIB a variat între 6,2% în Croaţia şi 0,1% în Irlanda.

Numărul emigranţilor şi volumul remitenţelor tinde să fie mai mare în ţările cu PIB per capita mai redus, precum în ţările din regiune unde PIB per capita în 2023 a fost cuprins între 15.000 euro în Bulgaria şi 29.000 euro în Cehia comparativ cu 38.100 euro media UE.

În perioada 2012-2023 structura pe principalele destinaţii – UE, ţări europene din afara UE şi America - a populaţiei de emigranţi din regiune a înregistrat evoluţii diferite.

În România a scăzut ponderea emigranţilor în UE (de la 84% la 74%) şi America (de la 9% la 6%) şi a crescut ponderea emigranţilor în ţările europene din afara UE (de la 4% la 17%) în principal cu destinaţia Marea Britanie şi Elveţia.

În Polonia, ponderea emigranţilor către UE s-a păstrat (61%), dar a crescut ponderea emigranţilor către ţările europene din afara UE (de la 18% la 24%) pe seama scăderii ponderii emigranţilor către America (de la 17% la 12%). În Bulgaria, ponderea emigranţilor către UE a crescut (de la 49% la 66%) pe seama scăderii ponderii emigranţilor din ţările europene din afara UE (de la 46% la 30%) şi s-a păstrat ponderea emigranţilor către America (2%). În Cehia structura populaţiei de emigranţi către cele trei destinaţii s-a păstrat. În Ungaria, ponderea emigranţilor către UE a crescut (de la 69% la 80%) pe seama scăderii ponderii emigranţilor din ţările europene din afara UE (de la 10% la 9%) şi America (de la 12% la 6%).

În ciuda schimbărilor destinaţiilor emigranţilor din regiune, sursa majoritară a remitenţelor primite de ţările din regiune a rămas UE. Ponderea remitenţelor originare din UE în total a crescut în toate ţările regiunii în 2024 comparativ cu 2012, la 70% de la 61% în România, la 72% de la 67% în Polonia, la 67% de la 63% în Bulgaria, la 91% de la 82% în Ungaria, la 82% de la 71% in Cehia.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels