• Leu / EUR4.7315
  • Leu / GBP5.2727
  • Leu / USD4.2103
ZF 24

Am înţeles cum se produce PIB. Dar cum se împarte?

Am înţeles cum se produce PIB. Dar cum se împarte?

Cristian Socol este profesor la Academia de Studii Economice, consilier al prim-ministrului. Foto: Victor Ciupuliga

Autor: Cristian Socol

17 nov 2013 2506

Cum se formeaza PIB am inteles cu totii – valoarea adaugata adusa de industrie, agricultura, constructii si servicii reprezinta 90%, restul sunt impozite nete pe produs. Dar cum se imparte PIB intre cei trei actori aflati la masa - forta de munca - muncitorii, capitalul – sa le spunem simplu patronii şi statul. Toti se uita la PIB produs de economie si vor o felie cat mai mare.

 

  1. Cum se distribuie veniturile? Din PIB, adica tot ce se produce in economie intr-un an, putin peste o treime (37%) merge la forta de munca (salarii, indemnizatii si contributii in seama angajatorului), jumatate reprezinta excedentul brut de exploatare (51%) deci merge la patroni si ceea ce ramane, o pondere de 12% merge la stat (taxe pe productie si importuri minus subventii).

  2. Ce face statul cu banii? Chiar daca la stat intra si contributiile de la angajatori, acest lucru nu-i indulceste sarcina dificila. Statul plateste lunar in jur de 4 miliarde ron remuneratii ptr bugetari si contributiile aferente, deci cam o cincime din ce primeste toata forta de munca din Romania. Statul trebuie sa mai plateasca lunar circa 5,7 miliarde Ron cheltuieli de asistenta sociala, din care pensiile celor 5,3 milioane beneficiari, alocatiile a 3,7 milioane de copii, venitul minim garantat a peste 200.000 de beneficiari, indemnizatiile a 430.000 de someri, 250.000 de alocatii ptr sustinerea familiei si 170.000 de indemnizatii pentru cresterea copilului s.a. Statul mai cauta resurse pentru a plati lunar 3,3 miliarde Ron din care 60% pentru spitale, medicamente si 40% ptr bunuri si servicii  care sa asigure functionarea institutiilor publice, in jur de 3 miliarde Ron pentru investitii publice, 0,9 miliarde ron dobanzi la imprumuturi si 1,3 miliarde Ron transferuri catre administratia locala. Mai acorda subventii de 1,3 miliarde ron.

  3. Ce marja de manevra are statul sa stimuleze economia? In ipoteza in care vom considera ca singurele capitole cu grad de flexibilitate sunt investitiile publice si partea de cheltuieli de bunuri si servicii pentru functionarea statului (subventiile sunt mici) vom observa ca trei sferturi din cheltuieli sunt rigide. Deci apare ca statul cam imparte saracia.

  4. Daca ne uitam la graficul de mai jos observam un lucru care nu ne mai uimeste. Mare parte din povara crizei a picat pe umerii fortei de munca atat ca urmare a reducerii numarului de salariati cat si ca urmare a vitezei mai mici de crestere a salariilor in raport de PIB. Remunerarea fortei de munca în PIB a scazut de la 42% în 2008 la 36,6% în 2012.

  5. Cand Guvernul vorbeste acum de esecul modelului de austeritate stie ce spune. Austeritatea este privita ca pachetul de masuri care afecteaza direct veniturile populatiei (taieri de salarii, pensii, alocatii s.a.). Daca ne uitam in graficul de mai sus observam o cadere brusca a remunerarii fortei de munca din placinta produse. Din 2009 cand ponderea era de 41% din PIB s-a ajuns in 2010 si 2011 la circa 36% din PIB. Deci, o masura tipica de protejare a intereselor capitalului (si a veniturilor la buget, sau a cheltuielilor, depinde cum privim) in dauna fortei de munca. Cresterea TVA a echilibrat balanta in jos, lovind atat interesele capitalului cat si ale fortei de munca, fiind afectate si mai puternic paturile vulnerabile ale populatiei (cresterea fiind uniforma).

  6. Economia românească este capitalistă in forma clasica a acestei forme de organizare, extrăgând valoare adăugată nu numai de la factorul capital ci şi din factorul muncă. Se vede in figura de mai jos cum stam comparativ cu tari din UE si alte tari luate in considerare. Se observa ca in jur de 50% din PIB produs in tarile dezvoltate merge catre remunerarea salariatilor si ce pondere merge in tarile in dezvoltare, noi membre UE sau nu.

Romania remunereaza destul de bine capitalul in raport cu munca. Cum altfel putem înţelege că peste jumatate dintre români au salarii nete de sub 1050 Ron (oricât de distorsionată ar fi statistica de plăţile la negru) sau că circa 85% dintre muncitorii români au sub această sumă? Cum sa se distribuie echitabil beneficiile cresterii economice cand avem a treia cea mai polarizata economie din UE din perspective veniturilor? Sa mai vorbim de validitatea teoriei salariului de eficienta sau de implementarea adecvata a acquis ului social? Inca suntem in cercul vicios al salariilor mici. Explicat si argumentat  de multe ori magistral de catre interesele capitalului prin corelatia cu productivitatea.

Cristian Socol este profesor la Academia de Studii Economice, consilier al prim-ministrului

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 18.11.2013

Principalele valute BNR - joi, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7315
Diferență: -0,0634
Ieri: 4.7326
Azi: 4.2103
Diferență: -0,2322
Ieri: 4.2139
Azi: 5.2727
Diferență: 0,699
Ieri: 5.2538
Azi: 4.2800
Diferență: 0,3211
Ieri: 4.2744