Rezerva Federală a SUA, cea mai puternică bancă centrală la nivel mondial, a votat miercuri a patra majorare consecutivă a ratei dobânzii cu 0,75% dar a semnalat o potenţială schimbare în modul în care va aborda politica monetară pentru a reduce inflaţia. Wall Street, prin prisma Dow Jones, a trecut de la minus 0,3% la plus 0,9%.
Într-o mişcare pe care pieţele o aşteptau de săptămâni întregi, banca centrală a majorat rata dobânzii pentru împrumuturi pe termen scurt cu 0,75 puncte procentuale, până la un interval ţintă de 3,75%-4%, cel mai ridicat nivel din ianuarie 2008, scrie CNBC. Decizia recentă continuă cel mai agresiv ritm de înăsprire a politicii monetare de la începutul anilor 1980, ultima dată când inflaţia a atins un nivel atât de ridicat.
Pe lângă anticiparea majorării ratei, pieţele au căutat, de asemenea, indicii că aceasta ar putea fi ultima mişcare de 0,75 puncte, sau 75 de puncte de bază. Mai exact, în ultimele săptămâni, unii oficiali ai Fed, împreună cu economişti şi strategi de pe Wall Street, au vorbit despre o "reducere treptată" a politicii care ar putea duce la o creştere a ratei de jumătate de punct la şedinţa din decembrie şi apoi la câteva creşteri mai mici în 2023.
Aceste indicii nu a fost evidente în declaraţia de după şedinţă a Comitetului federal pentru piaţa monetară deschisă, deşi a existat o modificare care ar putea indica o ajustare a politicii.
"Comitetul anticipează că majorările continue ale intervalului de variaţie al ţintei vor fi adecvate pentru a se ajunge la o orientare a politicii monetare suficient de restrictivă pentru a readuce inflaţia la 2% în timp."
În declaraţie se reiterează faptul că modificările de politică "vor ţine cont de înăsprirea cumulativă a politicii monetare, de decalajele cu care politica monetară afectează activitatea economică şi inflaţia, precum şi de evoluţiile economice şi financiare".
Pieţele vor aştepta conferinţa de presă a preşedintelui Jerome Powell de la ora 14:30 (20:30 ora României) pentru mai multă claritate cu privire la faptul dacă Fed consideră că poate pune în aplicare o politică mai puţin restrictivă, care ar include un nivel mai puţin dramatic de majorări ale ratelor pentru a-şi atinge obiectivele privind inflaţia.
