ZF 24

Analiştii anticipează că economia a revenit pe plus în T3 după minusurile din T1 şi T2

Autor: Claudia Medrega

13.11.2014, 00:07 557

Majoritatea analiştilor anticipează că economia a revenit în teritoriul pozitiv în trimestrul al treilea (T3) faţă de trimestrul al doilea, ajutată în special de agricultură şi servicii, după ce la jumătatea anului România a intrat în „recesiune tehnică“, adică a avut două trimestre consecutive de scădere T1 şi T2.

Rata anuală de creştere a PIB va continua însă trendul descendent urmând să coboare cel mai probabil în T3 sub 1%, astfel că avansul PIB pe întregul an 2014 ar putea să fie mai mic de 2%, după cum estimează unii economişti.

Vineri vom afla primele date privind creşterea economică din trimestrul al treilea (T3), de la Institutul Naţional de Statistică. Comisia Europeană a anticipat deja că PIB-ul a crescut cu 1% în T3 faţă de trimestrul anterior, ceea ce înseamnă că România a ieşit din recesiunea tehnică.

„Ne aşteptăm ca în T3 creşterea PIB să revină în teritoriul pozitiv faţă de T2, o contribuţie în acest sens venind din zona agriculturii, a construcţiilor şi a serviciilor (în special IT şi real estate). Datele cu frecvenţă lunară indică o creştere trimestrială de aproape 2% în zona construcţiilor, în luna septembrie observându-se o creştere semnificativă a construcţiilor inginereşti“, spune Cătălina Molnar, economistul-şef al UniCredit Ţiriac Bank.

Ea anticipează contribuţii negative la dinamica trimestrială a PIB din partea industriei şi comerţului cu amănuntul.

În termeni anuali, creşterea PIB va continua trendul descendent, astfel că de la o rată anuală de 1,2% în T2, T3 ar putea înregistra o rată de doar 0,7% (pe date neajustate sezonier), în opinia economistului-şef al UniCredit Ţiriac Bank.

La rândul lui, Vlad Muscalu, economistul-şef al ING Bank, anticipează o creştere trimestrială a PIB de 0,3% (T3 faţă de T2 - n. red.) şi  o creştere de 1,2% an la an.

Septembrie a venit cu semnale bune de la principalii indicatori macroeconomici, care ar putea să schimbe „semnul“ din faţa PIB dacă avântul a fost suficient de puternic. Semnele de redresare din septembrie au venit după ce luna iulie a consemnat veşti preponderent negative de la economie, iar tendinţa de deteriorare a indicatorilor macro a continuat în august, după cum au indicat cifrele privind industria, vânzările de retail, exporturile şi construcţiile, confirmând scenariul încetinirii economiei.

După trei luni de declin, producţia industrială a crescut în septembrie cu 2,4% faţă de august, evoluţia fiind determinată de ascensiunea ramurii prelucrătoare. Faţă de aceeaşi lună din anul trecut, producţia industrială a făcut în septembrie un salt de circa 6%. Trendul producţiei industriale este corelat cu cel al exporturilor, creşterea anuală a exporturilor fiind în septembrie de 10,2%, până la un nou maxim istoric, de  4,9 mld. de euro. Analiştii spun că în trimestrul al treilea faţă de trimestrul al doilea producţia industrială s-a contractat, cu 1,2%. Cifra de afaceri din comerţul cu amă­nuntul - cel mai important indicator pentru consumul populaţiei - avea în septembrie un plus de 6,1% comparativ cu aceeaşi perioadă de anul trecut, pe serie brută.

Însă, faţă de august volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul a scăzut în septembrie ca serie brută cu 0,9%.

Construcţiile au revenit în septembrie în teritoriul pozitiv faţă de august. În termeni anuali luna septembrie a adus cel mai mic declin de la începutul anului pentru lucrările de construcţii, de minus 1,8%. Construcţiile de infrastructură au consemnat însă în continuare o scădere accentuată, înregistrând în prima lună de toamnă un minus de 14% faţă de aceeaşi lună a anului trecut.

Pentru ultimele trei luni, Comisia Europeană anticipează o creştere economică de 1,6% faţă de intervalul iulie-septembrie, potrivit raportului de toamnă privind prognozele economice în UE. Raportat la perioada similară din 2013, creşterea PIB va fi de 1,1% în al treilea trimestru şi de 1,6% în următorul trimestru.

 

Cum a evoluat economia în prima jumătate a anului

România a revenit surprinzător în recesiune tehnică la jumătatea anului după ce economia a înregistrat două trimestre consecutive de contracţie. În trimestrul al doilea PIB a fost, în termeni reali, mai mic cu 0,9% comparativ cu primul trimestru, pe date ajustate sezonier, după ce în primele trei luni ale anului declinul a fost de 0,1% faţă de T4/2013, conform datelor revizuite anunţate de Institutul de Statistică.

Economia a înregistrat în trimestrul al doilea o creştere de doar 1,2% faţă de aceeaşi perioadă de anul trecut, după saltul puternic al PIB de 3,9% din primul trimestru. Pe ansamblul primului semestru creşterea economică a fost de 2,4%.

În primul trimestru România a fost liderul Europei cu cel mai rapid ritm de creştere al economiei, de 3,9% faţă de aceeaşi perioadă de anul trecut. Industria, IT-ul şi comerţul au fost principalele motoare ale economiei în primul trimestru, în timp ce construcţiile şi serviciile financiare şi-au continuat declinul.

În primul semestru agricultura a avut o contribuţie negativă la creşterea PIB (-0,1%) ca urmare a scăderii volumului de activitate cu 4,8%. Şi aportul serviciilor financiare la PIB a fost de -0,1% în S1 2014. Reducerea volumului de activitate din construcţii cu 3,6% a avut un impact negativ asupra evoluţiei PIB din primul semestru, contribuţia sa la creşterea PIB fiind de -0,2%.

O creştere a contribuţiei la formarea PIB în primul semestru comparativ cu aceeaşi perioadă din 2013 se observă în cazul industriei, continuând tendinţa din ultimii ani. Aportul industriei a fost de 31,4% comparativ cu 30,2% în S1 2013.

Industria a avut în primul semestru cel mai mare aport la creşterea economică, de 1,4%, cu ponderea de 31,4% la formarea PIB şi al cărei volum de activitate s-a majorat cu 4,6%.

 

Ce estimări au analiştii pentru creşterea economică din T3

 

Cătălina Molnar, economistul-şef al UniCredit Ţiriac Bank

Ne aşteptăm ca în T3 creşterea PIB să revină în teritoriul pozitiv faţă de T2, o contribuţie în acest sens venind din zona agriculturii, a construcţiilor şi a serviciilor (în special IT şi real estate). Pentru ca pierderile înregistrate în agricultură în S1 2014 să fie recuperate, sub premisele unui an agricol comparabil cu 2013, trimestrele T3 şi T4 ar trebui să înregistreze creşteri trimestriale semnifi­cative. Datele cu frecvenţă lunară indică o creştere trimestrială de aproape 2% în zona construcţiilor, în luna septembrie observându-se o creştere semnificativă a construcţiilor inginereşti.

Aşteptările erau în favoarea accelerării investiţiilor publice în ultima parte a anului, pe măsura apropierii alegerilor, precum şi cheltuirii banilor publici alocaţi pentru investiţii (pentru T4 guvernul avea planificat să cheltuiască echivalentul a 4,5 mld. euro, lucrările putând fi iniţiate şi înregistrate chiar şi cu o lună mai devreme). Însă evoluţia pozitivă a construcţiilor din T3 nu va fi suficientă ca să schimbe trendul anual de scădere.

Contribuţii negative la dinamica trimestrială a PIB sunt de aşteptat să vină din partea industriei şi comerţului cu amănuntul. Însă deoarece dinamica trimestrială a PIB în T3 2014 este de aşteptat să fie mai redusă decât cea din T3 2013 (1,5%), în termeni anuali creşterea PIB va continua tren­dul descendent, astfel că de la o rată anuală de 1,2% în T2, T3 ar putea înregistra o rată de doar 0,7% (pe date neajustate sezonier).

 

Vlad Muscalu, economistul-şef al ING Bank

Anticipăm o creştere trimestrială a PIB de 0,3% (T3 faţă de T2 - n.red.) şi  o creştere de 1,2% an la an.  Indicatorilor lunari în modelul nostru de prognoză pe termen scurt sugerează o înrăutăţire a ritmului trimestrial pe parcursul trimestrul al treilea. Aceasta sugerează că prognoza noastră pentru o creştere modică este uşor prea optimistă, însă indiciile recente din partea guvernului vorbesc despre întreruperea seriei de trimestre cu contracţie economică.

Totuşi, cât timp incertitudinea fiscală va persista probabil până la votarea bugetului pentru 2015, o revenire în T4 a investiţiilor private autohtone, zona sensibilă a anului curent, pare puţin probabilă. Aceasta susţine prognoza noastră de creştere economică de numai 1,4% pentru acest an.

 

Dragoş Cabat, managing partner la Financial View

Mă aştept ca INS să anunţe probabil o creştere probabil de 0,2-0,3% şi apoi va revizui dupa alegeri în jos. Depinde ce anunţă la Eurostat şi mai ales când. Estimările mele sunt: scădere economică în T3 faţă de T2 cu - 0,2 - 0,4% respectiv creştere de 0,1 - 0,3% faţă de T3 2013. Pe componente: industria cu plus 0,5%, comerţ Ă 0,1%, agricultura -1%, construcţii -1,7%.

 

Aurelian Dochia, analist economic

Se pare că economia va reveni pe plus în trimestrul al treilea. Totuşi, pe ansamblul întregului an, mi-e teamă că avansul PIB va fi uşor sub 2%. Probabil în T3 agricultura a avut o contribuţie mai bună, pozitivă, la creşterea economică. Industria va fi, de asemenea, pe plus, ca şi serviciile. Pe de altă parte, construcţiile nu şi-au revenit şi au rămas pe minus.

AFACERI DE LA ZERO