Analiza Agenda Digitală. De ce este importantă poziţia României la Consiliul European

Este în desfăşurare întâlnirea membrilor Consiliului European. Unul dintre punctele tari de pe agenda Consiliului este legată de poziţia statelor membre pe propunerea Comisiei privind Regulamentul european in domeniul protectiei datelor. Şi dacă discuţiile despre implementarea acestei propuneri vor continua după martie 2014 sau nu.

Pentru mulţi dezbaterea poate părea lipsită de importanţă, subiectul Agenda Digitală fiind considerat futurist, la fel ca şi opinia privind Europa 2020. Dar nu este chiar aşa, decizia de astăzi contează mult pentru economia românească şi nu numai. Spun şi nu numai pentru că de realizarea unei balansări eficiente între protecţia corectă a datelor private şi necesitatea creşterii competitivităţii UE prin investiţii mari in cercetare dezvoltare inovare depinde practic viitorul modelului de creştere european. Pentru România discuţia poate stimula sau inhiba dezvoltarea de noi investiţii in domeniu, valoare adăugată ridicată în economie şi locuri de muncă bine plătite.

Dincolo de interese electorale evidente prezente în dezbatere – care sper să nu primeze -există discuţii majore şi serioase legate de impactul economic pe care reglementările mai restrictive asupra protecţiei si transferului de date il poate avea asupra companiilor ce activează în sectoarele parte sau tangente cu domeniul tehnologia informaţiei. De rezultatele Consiliului European din aceste zile depinde in mare măsură dezvoltarea sectorului ITC în România, depinde modul în care România reuşeşte să ardă etape şi să crească viteza de convergenţă cu ţările dezvoltate din UE. De ce se va decide la Consiliu depinde modul în care România va reuşi să treacă de la o creştere economică exogenă către o creştere economică endogenă, bazată pe motoare sustenabile. Va depinde modul în care companiile strategice din domeniu vor mări investiţiile în ceea ce vrem să devină România – hub ul tehnologic al Europei de Est.

Studiile de impact nu concordă. Unele vorbesc despre beneficii nete iar altele despre costuri nete mai ales in cazul companiilor. Comisia Europeană vorbeste despre o reducere netă a poverii administrative a companiilor in UE de 2,3 miliarde euro pe an (detalii aici http://ec.europa.eu/avservices/video/player.cfm?ref=82655&sitelang=en) provenită dintr-o economie de 2,9 miliarde euro din armonizarea legislaţiei de protecţie a datelor din statele membre ale UE, un cost de 580 milioane euro pentru întreprinderi pentru a se conforma noilor legi şi un cost de 20 milioane euro din conformarea autorităţilor de notificare a încălcărilor securităţii datelor cu caracter personal. Altfel, Ministerul Justitiei din Marea Britanie arată că va exista un cost net pentru mediu de afaceri cuprins între 80 milioane lire sterline si 320 milioane lire sterline pe an. https://www.gov.uk/government/uploads/system/uploads/attachment_data/file/217296/response-eu-data-protection-framework-proposals.pdf.London Economics realizeaza o analiză de impact la nivelul companiilor aratand principalele costuri si beneficii ale aplicării acestei reglementări http://www.ico.org.uk/about_us/research/~/media/documents/library/Data_Protection/Research_and_reports/implications-european-commissions-proposal-general-data-protection-regulation-for-business.ashx.

Este evident că România trebuie să aibă o pozitie rationala si riguroasa in această dezbatere. Ne-am definit ca sector strategic domeniul tehnologia informatiei. Considerăm că este un cluster de competivitate important, cu avantaj competitiv pentru România. Pozitia domeniului in sectorul industrial este una ridicată. Industriile inovative adica high tech (electronica, informatica si tehnologia comunicatiilor, biotehnologia şi echipamentele de masurare ) şi medium tech autovehicule si echipamente, contribuie cu 26% din valoarea adaugata din total industrie, angajează peste 25% din total salariati din sectorul industrial, aportează 84% din totalul cheltuielilor cu cercetare dezvoltare inovare din industrie şi, nu lipsit de importanţă, aduce valoare adăugată care reprezintă 8% din PIB ul anual al Romaniei.

Măsurile luate în ultima perioadă - cresterea plafonului de deductibilitate la cercetare dezvoltare pentru companii de la 20% la 50%; schema de ajutor de stat 100 milioane euro pentru tehnologii ridicate si creare de locuri de munca; schema de minimisptr IMM uri; extinderea specializarilor pentru care nu se platesc impozite si taxe de catrelucratorii din IT; deblocarea POS CCE pentru a ajuta IMM urile inovative – încep să-şi arate efectele.

Privind anual, potrivit datelor furnizate de Institutul National de Statistică si prelucrate de Comisia Naţională de Prognoză, între 2008 şi 2012 se observă o creştere a exporturilor de produse medium hightech (+5,63 miliarde euro) şi hightech (+1,75 miliarde). Acestea au reprezentat în anul 2008, cumulat,  46,5% din totalul de produse manufacturate exportate, crescând în 2012 la 52,8%.Creşteri semnificative în această perioadă au fost înregistrate la categoria de Calculatoare şi produse electronice şi optice (+ 1miliard de euro), Maşini, utilaje şi echipamente neclasificate în altă parte (+1 miliard), Echipamente electrice (+1,1 miliarde). În acelaşi timp, exporturile de produse low mediu tech s-au majorat cu 0,55 miliarde de euro, iar cele de produse lowtech cu 2,4 miliarde. Creşteri importante au avut la categoria de Produse din cauciuc şi mase plastice şi la Produse alimentare (+0,79 miliarde euro).

Din tabelul de mai jos se pot vedea dinamicile pozitive cu referinţă primul semestru al fiecărui an din perioada 2010-2013.

Exporturile de bunuri clasificate după intensitatea tehnologică

- Semestrul I -

- mil. euro -

Sursa: Calcule Comisia Naţională de Prognoză pe baza datelor de la Institutul Naţional de Statistică

Restructurarea pozitivă a motoarelor de creştere economică dinspre sectoarele intensive în valoare adăugată scăzută spre cele medium hightech si hightech trebuie continuată. Poziţia României trebuie să fie una echilibrată, cu un trade off corect între protectia datelor private şi necesitatea creşterii competitivităţii locale.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels