Numărul firmelor aflate în dificultate, în diverse stadii de insolvenţă, radiere, suspendare a activităţii sau dizolvate, a atins un record al ultimilor 5 ani, cele mai multe fiind active în domenii precum comerţ, imobiliare, transport, activităţi profesionale şi servicii, potrivit unei analize Sierra Quadrant.
În acelaşi timp, perspectivele următoarelor 12 luni nu arată deloc încurajator din punct de vedere economic, astfel că pentru multe companii graniţa dintre supravieţuire şi faliment va fi una extrem de subţire, diferenţa urmând să fie făcută de măsurile de restructurare pe care le vor lua, spun analiştii.
Potrivit datelor de la Registrul Comerţului, analizate de Sierra Quadrant, totalul firmelor aflate în dificultate după primul semestru din 2024 - în diverse stadii de insolvenţă, radiere, suspendare a activităţii sau dizolvate, a crescut la 82.000, cu peste 17.000 faţă de anul trecut în acelaşi interval. Spre comparaţie, în urmă cu 10 ani pe piata erau 72.022 de firme cu probleme.
,,Printre firmele care şi-au închis porţile, în prima parte a anului, cele mai multe sunt aşa numitele firme zombie, cu capitaluri negative, incapabile să facă faţă provocărilor din prezent. Probabil numărul lor va creşte semnificativ în următoarea perioadă. Pentru restul, şansa continuării activităţii este dată de necesara restructurare a operaţiunilor, de adaptare a ofertei de produse şi servicii la noua realitate, de adoptarea unor planuri de planificare strategică”, au declarat reprezentantii companiei.
Aceştia au atras atentia că este absolut necesar ca oamenii de afaceri să îşi creioneze planurile de business pentru 2025 pornind de la un minim buffer financiar menit să le ofere o plasă de salvare în caz de criză şi să îi determine să îşi optimizele operaţiunile în ton cu dinamica economică.
Potrivit studiului Sierra Quadrant, mediul de afaceri românesc resimte din plin efectele inflaţiei, cea mai mare din UE.
Dincolo de această cauză, care afectează competitivitatea firmelor româneşti în raport cu competiţia din import, există motive conjuncturale, care diferă în funcţie de sectorul de activitate în care activează firmele respective.
”Sunt multe lanţuri economice care atârnă de un fir de aţă. Business-ul a devenit, în multe domenii, un teren destul de arid în care rezistă doar cei care ştiu să îşi adapteze expunerile financiare, volumul de activitate şi mai ales cheltuielile operaţionale”, afirmă Ovidiu Neacşu, partener coordonator Sierra Quadrant.
Scăderea vânzărilor este o problemă cu care se confruntă majoritatea firmelor, mai ales din sectoarele dinamice ale economiei, precum comerţul, construcţiile, serviciile şi transportul.
O altă cauză a numărului mare de firme cu probleme este reprezentată de creşterea costului de finanţare, în general a cheltuielilor operaţionale, ceea ce a condus la scăderea fluxului de numerar.
Pe fondul problemelor economice, antreprenorii au dizolvat în primele şase luni din 2024 cele mai multe firme din ultimii 17 ani, respectiv 22.459 de companii, în creştere cu 15% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.
Precedentul record fusese înregistrat în 2018, când 18.570 de firme fuseseră dizolvate.
Cele mai multe firme dispărute din meniul economic sunt din comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor, urmate de cele din sectorul construcţiilor şi din zona de activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice.
La nivel regional, cele mai multe firme dizolvate au fost în Bucureşti (4722), Ilfov (1234), Constanţa (1203), Cluj (1183) şi Iaşi (852). Cea mai mare creştere de firme dizolvate a fost înregistrată în Dâmboviţa, de 50% ( 539).
Studiul Sierra Quadrant mai arată şi că numărul firmelor radiate a atins un maxim al ultimilor 5 ani, de 45.547 de firme. Spre comparaţie, în 2019 erau 67.807 firme radiate, iar în 2020 numai 23.007, aproape la jumătate faţă de nivelul din 2024.
De asemenea, numărul firmelor cu activitatea suspendată a atins maximul ultimilor 10 ani. Dacă în 2014 erau 8.661 de firme suspendate, în 2024 numărul acestora a crescut la 10.412.
În general, la nivelul întregii economii, cele mai multe firme cu probleme s-au înregistrat în comerţ, construcţii, industria prelucrătoare şi în sectorul serviciilor, afectate semnificativ de creşterile de taxe, de inflaţie şi de scăderea vânzărilor.
”Singura veste bună, în tot acest peisaj economic, este că tot mai multe companii au apelat la restructurarea operaţiunilor, dovadă că numărul cazurilor de insolvenţă nu a crescut semnificativ. Avem, după primele şase luni, doar 3.684 de firme în insolvenţă, un nivel constant pe care îl înregistrăm în ultimii ani. Spre comparaţie, în 2014 am avut peste 13.000 de cazuri de insolvenţă în primul semestru’’, afirmă Ovidiu Neacşu.
Una dintre soluţiile aflate la îndemâna firmelor cu probleme este acordul de restructurare, o alternativă la insolvenţă.
