Numărul companiilor aflate în dificultate şi care determină probleme pe lanţurile economice continuă să crească, iar după primul trimestru din 2025 una din patru companii a intrat în zona „zombie”, arată o analiză Sierra Quadrant.
Categoria include firme care au o situaţie financiară extrem de instabilă şi care pot oricând să intre în insolvenţă sau în faliment, cu pericol de contagiune pe lanţurile de business.
Cele mai multe probleme sunt în zona IMM-urilor din domenii precum comerţul, transportul şi depozitarea, agricultură, turism şi prestări servicii.
Afectate de scăderea vânzărilor, de inflaţie, de creşterea costurilor operaţionale (taxe, costuri de producţie, forţa de muncă etc.) multe dintre aceste firme funcţionează la limita de avarie, riscând oricând să se prăbuşească.
,,Sunt firme care funcţionează în prezent, care abia se descurcă cu facturile, cu plăţile şi care sunt angrenate în special în lanţurile economice asociate consumului, de la comerţ la transporturi, servicii. Sunt considerate zombie pentru că starea lor este una extrem de fragilă, iar perspectivele economice sunt incerte’’, arată analiza Sierra Quadrant.
Potrivit datelor statistice de la Ministerul Finanţelor şi Registrul Comerţului, dincolo de companiile zombie mai sunt alte aproape 160.000 de firme în dificultate, unele dizolvate, radiate, în insolvenţă, sau cu activitatea suspendată. Cifra reprezintă un record al ultimilor cinci ani.
,,Economia încetineşte, iar aceste probleme încep să iasă la suprafaţă tot mai mult. Sunt firme care au beneficiat în ultimii ani de perfuzii financiare, de la schemele de ajutor guvernamental, la amânări de plată, care s-au folosit excesiv de creditul comercial. Pentru multe dintre ele, pe fondul accentuării problemelor din economie, a sosit momentul bilanţului – din păcate multe dintre ele, în loc să aleagă să se restructureze, intră în blocaj financiar şi trag după ele furnizori, angajaţi şi alte firme’’, afirmă Ovidiu Neacşu, partener coordonator Sierra Quadrant.
Marea majoritate a firmelor zombie supravieţuiesc, în prezent, din rulaj, din efectele creditului comercial şi din amânări la plată către furnizori.
Potrivit datelor BNR, instrumentele de plată refuzate au crescut anul trecut atât ca valoare (+30%) cât şi ca număr (+17%) comparativ cu 2023 dar continuă să rămână sub nivelurile înregistrate înainte de pandemie.
Dincolo de IMM-urile aflate în această situaţie, există tot mai multe semnale că şi companii medii şi mari intră în dificultate financiară.
,,Din păcate, multe dintre aceste companii cu probleme nu devin vizibile decât când e prea târziu, când deja ajung în incapacitate de plată şi se blochează. De acolo încep problemele pe lanţurile comerciale, apar insolvenţele şi din păcate tot mai multe falimente’’, arată experţii.
Potrivit datelor statistice, inflaţia, creşterile de taxe şi scăderea vânzărilor au făcut ca numărul firmelor cu probleme să atingă un adevărat record la finalul lui 2024, de 155.207, cu 21.950 mai multe decât cu un an înainte.
Potrivit datelor statistice ale RECOM, analizate de Sierra Quadrant, pentru economia românească este cea mai proastă performanţă din anii de după pandemie (2020).
Datele INS arată avansul economic din 2024, de 0,8%, a fost cel mai mai scăzut din ultimii 12 ani, exceptând anul pandemiei (2020 – 0,6%).
Statisticile arată, totodată, că numărul firmelor dizolvate, de exemplu, a atins anul trecut cel mai mare nivel de la precedenta criză economică, din 2008. Dacă în acel an, Registrul Comerţului raporta 3762 de firme dizolvate, în 2024 s-a ajuns la 46.205, mai multe cu 18% faţă de 2023.
Şi numărul radierilor de firme a crescut, anul trecut, cu 16,5% (83.012), iar cel al firmelor care şi-au suspendat activitatea a avansat cu 14,5%, la 18.716 companii.
În 2024 s-au deschis 7.274 de proceduri noi de insolvenţă faţă de 6.650 în 2023. Instrumentele de plată refuzate au crescut atât ca valoare (+30%), cât şi ca număr (+17%) comparativ cu 2023.
Din totalul numărului de companii intrate în insolvenţă în 2024, aproximativ 37% sunt companii cu o activitate de minim 10 ani (înfiinţate înainte de 2014).
Pe ansamblu, acestea aveau datorii totale de peste 2,5 mld.euro.
