Un profesor debutant de matematică de gimnaziu, cu studii superioare, are un salariu net cuprins între 800 şi 1.000 de lei net pe lună, mai puţin decât un subofiţer din Jandarmerie, care poate câştiga între 995 şi 1.750 de lei net pe lună (pe o funcţie fără comandă).
În acelaşi timp, un şofer din Ministerul de Finanţe obţine un salariu cuprins între 1.500 şi 3.000 de lei net pe lună, iar un electrician al Administraţiei Prezidenţiale primeşte până la 1.340 de lei net pe lună.
Săptămâna trecută, Ministerul Educaţiei a tras un semnal de alarmă pornind de la rezultatele înregistrate la simularea naţională la clasa a VIII-a, unde mai bine de jumătate dintre elevi nu au reuşit să obţină nota 5 la examen.
Îngrijorarea este cu atât mai mare în contextul în care, de trei ani încoace, doar jumătate dintre absolvenţii de liceu reuşesc să promoveze examenul de bacalaureat.
„Rezultatele la simularea naţională la clasa a VIII-a reprezintă starea societăţii de astăzi, împărţită între elite şi elevi dezinteresaţi de şcoală. Trăim într-o economie care nu îşi poate asimila forţa de muncă înalt calificată şi care nu oferă perspective pentru marea masă a populaţiei, care are o pregătire mediocră“, a explicat profesorul Vasile Nicoară, directorul Colegiului Naţional „Mircea cel Bătrân“ din Constanţa.
Scăderea interesului copiilor faţă de şcoală a condus la situaţia dezastruoasă din învăţământ, iar modalitatea de salarizare a profesorilor trebuie schimbată, crede Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR).
„Creşterea salariilor profesorilor nu rezolvă situaţia. Câtă vreme în societate se promovează modele de oameni de afaceri de succes sau vedete care nu au avut nevoie de studii, iar profesorii nu vor fi plătiţi în funcţie de implicarea comunităţii în evaluarea performanţei lor, situaţia nu se va îndrepta“, a adăugat Pârvan.
Cariera în educaţie şi-a pierdut din atractivitate în mare parte din cauza nivelului de salarizare din sistemul de stat, astfel că potenţialii candidaţi care ar fi putut face performanţă în domeniu au fost „alungaţi“ spre mediul privat, iar locurile vacante au fost acoperite cu o generaţie de noi profesori mai slab pregătiţi. Iar scăderea nivelului de competenţă în rândul profesorilor tineri, precum şi demotivarea profesorilor cu experienţă nu au întârziat să se reflecte în rezultatele absolvenţilor.
În vara anului trecut, 32% din aspiranţii la o carieră de profesor au luat examenul de titularizare cu note cuprinse între 5 şi 7, iar 19% l-au picat (restul de 49% obţinând note cuprinse între 7 şi 10).
O treime din elevii de clasa a opta nu au reuşit să promoveze simularea naţională la limba română, iar 70% au luat note sub 5 la matematică – aşa arată imaginea învăţământului preuniversitar „la zi“.
„Situaţia este din ce în ce mai rea pe măsură ce trece vremea, iar cauzele sunt multiple. Prima este selecţia inadecvată a resurselor umane din sistemul din învăţământ, reflectată în notele de la titularizare, care arată calitatea scăzută a pregătirii profesorilor care intră în sistem. A doua cauză este legată de motivarea cadrelor didactice, iar o altă explicaţie este neaplicarea unui paragraf din legea educaţiei, care spune că profesorul este angajat de şcoală şi că ar trebui tras la răspundere de către directorul şcolii dacă nu performează, lucru care în prezent nu se întâmplă“, a explicat Mircea Miclea, fost ministru al educaţiei în guvernul Tăriceanu şi preşedinte al Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza şi Elaborarea Politicilor din Domeniul Educaţiei şi Cercetării.
Scade interesul elevilor pentru şcoală
Cei peste 91.000 de elevi (51% din elevii de clasa a opta prezenţi la examen) care nu au reuşit să ia peste nota 5 la examenul care ar trebui să le pregătească trecerea către ciclul liceal reprezintă şi o consecinţă a faptului că atât elevii, cât şi familiile din care fac parte sunt din ce în ce mai dezinteresaţi de actul educaţional, spun profesorii. Un fenomen care a amplificat acest dezinteres poate fi şi cel al migraţiei, având în vedere că 3 milioane de români lucrează în prezent în străinătate pentru că nu au găsit soluţii în ţară pentru a obţine venituri mai mari, iar în multe cazuri şi-au lăsat copiii acasă.
„Nu cred în diagnostic naţional şi nu consider un dezastru faptul că jumătate din elevi nu reuşesc să promoveze un examen. Rezultatele simulării examenului de clasa a VIII-a reprezintă starea societăţii de astăzi, întotdeauna au fost elite, unde preocuparea părinţilor a fost mai mare, dar şi şcoli sau clase unde pregătirea elevilor a fost mai slabă, iar dezinteresul familiilor mai scăzut. Salarizarea din sistem poate fi o cauză a acestei situaţii, dar nu singura“, a mai spus profesorul Vasile Nicoară, directorul Colegiului Naţional „Mircea cel Bătrân“ din Constanţa. El a adăugat că în prezent în învăţământul gimnazial un profesor debutant câştigă 1.000 de lei net pe lună, în timp ce unul cu experienţă câştigă în jur de 2.500 de lei net pe lună. Abia un profesor cu 30 de ani de experienţă şi cu toate gradele ajunge la un venit net de 3.000 de lei net pe lună.
„De regulă, rezultatele la examenele naţionale sunt mai bune decât cele de la simulări, pentru că elevii se pregătesc mai bine. În plus, subiectele din acest an de la simulare au fost mai grele, un elev mediocru nu cred că reuşea să le rezolve în aşa fel încât să promoveze. Pe de altă parte, a scăzut şi interesul elevilor faţă de şcoală în ultimii ani“, a spus şi Mirabela Moscaliuc, 25 de ani, profesoară de matematică la Şcoala Gimnazială Botoşana din comuna cu acelaşi nume din Suceava. Ea a adăugat că un profesor debutant de matematică din Suceava are un salariu cuprins între 800 şi 900 de lei net pe lună, care poate fi suplimentat cu diverse sporuri (de dirigenţie, de ore suplimentare, pentru mediul rural). Cu toate sporurile şi orele suplimentare, Mirabela poate ajunge în unele luni la un salariu net de 1.200 de lei.
Profesorii tineri au din ce în ce mai puţină „pricepere“ în învăţământ
Un profesor debutant din România nu numai că are un salariu mai mic deât un electrician sau un îngrijitor de la oricare altă instituţie publică, dar are un venit la jumătatea nivelului salariului mediu pe economie. Iar situaţia este similară şi în învăţământul primar: un învăţător debutant câştigă 800 de lei net pe lună, iar unul cu 40 de ani de experienţă în sistem ajunge la 2.000 de lei pe lună.
„Problema este că o parte din profesorii care au intrat în sistemul de învăţământ în ultimii ani se pricep din ce în ce mai puţin la această profesie, pentru că cei mai buni absolvenţi ai noştri nu se orientează către o carieră în învăţământ, tocmai din cauza salarizării“, a mai spus profesorul Nicoară. În opinia sa însă, o soluţie pentru ca situaţia să se îndrepte nu ar consta în rezolvarea unui singur element, cum ar fi salarizarea, ci trebuie făcută o reformă mai amplă, care să „trateze“ problema începând de la selecţia profesorilor care intră în sistem. De aceea, ar trebui să se realizeze un program naţional prin care profesia de dascăl să îşi recapete statutul, dar totodată să se găsească şi soluţii pentru piaţa muncii pentru absolvenţii mediocri, pentru că în acest moment, chiar dacă şi-ar dori să înveţe o meserie, tinerii nu ştiu către ce să se îndrepte.
„Dacă mâine s-ar dubla salariile tuturor profesorilor, calitatea absolvenţilor ar rămâne aceeaşi“
Salariul nu este singurul criteriu după care se alege o ocupaţie, iar cei care se îndreaptă către o carieră în învăţământ au mai multe motive pentru care fac acest lucru. Timpul liber (mai mare ca în alte profesii) sau plăcerea de a forma elevii sunt două elemente principale pentru cei care devin profesori, mai spune Mircea Miclea.
„Dacă mâine s-ar dubla salariile tuturor profesorilor din sistem, efectul în calitatea pregătirii absolvenţilor ar fi zero, iar acest lucru a fost demonstrat la sfârşitul lui 2004, când unii parlamentari, profesori în învăţământul superior, şi-au dublat salariile înainte de alegeri. Problema a fost că au dublat salariile unei singure categorii, a profesorilor, iar asistenţii universitari, cei care aveau nevoie cel mai mult poate de o motivare financiară, au rămas cu salarii mici. Iar efectul acestei măsuri a fost nul, pentru că nu a crescut calitatea pregătirii absolvenţilor de facultate“, a adăugat Miclea. El a mai spus că nu există o legătură directă între salarizarea din învăţământ şi slaba pregătire a elevilor.
„Elevii de până la 14- 15 ani sunt cuminţi, mintea lor se poate modela, iar profesorii nu pot da vina pe ei pentru rezultatele proaste la examene sau pe dezinteresul faţă de educaţie. Trebuie să existe o reformă a modului în care se face selecţia resurselor umane din învăţământ, să se facă o salarizare diferenţiată bazată pe performanţă - în care unele salarii să crească, iar altele să fie diminuate -, dar şi un sistem de formare continuă a profesorilor“, a mai spus Miclea.
De ce nu a rezolvat legea salarizării problema din învăţământ?
Legea salarizării unitare în sistemul bugetar, menită să rezolve anomaliile din sistem prin creşterile salariilor mici (şi rezolvarea cazurilor în care şefii câştigau mai puţin decât subordonaţii), nu a reuşit să fie aplicată nici de guvernul Boc şi nici de guvernul Ponta, aplicarea ei fiind an de an „anulată“ prin alte ordonanţe de urgenţă.
„Legea salarizării nu a rezolvat problema salarizării în învăţământ deoarece a fost realizată de birocraţi care doreau o egalizare a salariilor care să nu ţină cont de performanţa profesorilor, nu există acel plan de carieră necesar pentru diferenţierea salarială, această noţiune nu mai există“, a mai spus Cristian Pârvan de la AOAR.
În schimb, spune Pârvan, un sistem mai simplu de apreciere a profesorilor, prin implicarea comunităţilor locale, ar putea rezolva situaţia salariilor profesorilor performanţi, care ar putea fi plătiţi după merit.
„O dublare a salariilor profesorilor nu poate fi susţinută şi nici nu ar îmbunătăţi rezultatele din învăţământ. Economia românească nu produce bunuri şi servicii care să poată susţine cheltuieli salariale mai mari. Iar distorsiunile majore care apar, sub motivul că salariile trebuie să fie la nivelul celor din Occident, sunt temporare, iar lucrurile se reglează treptat, vezi cazurile salariilor din ASF sau ANRE“, a mai spus Pârvan.
Profesorii români au salarii mai mici decât în alte ţări, dar şi faţă de funcţionarii din administraţie
În state precum Belgia, Germania sau Franţa, cele mai mici salarii acordate profesorilor pornesc de la aproape 2.200 de euro net, iar cele mai mari depăşesc 5.500 de euro, fiind la nivelul sau poate peste salariul mediu net pe economie.
În România însă salariul mediu net în învăţământ, de mai puţin de 1.500 de lei pe lună (330 de euro), este cu 10% mai mic decât salariul mediu net pe economie şi cu 30% mai mic decât cel înregistrat în administraţia publică.
Doar medicii mai au niveluri de salarizare similare cu profesorii.
Anual, statul investeşte în sistemul de educaţie circa 4,5 miliarde de euro, iar bugetul a crescut semnificativ în ultimii doi ani (cu 19% în 2013 faţă de 2012 şi cu 2% în 2014 faţă de 2013). În învăţământ lucrează în prezent peste 245.000 de profesori şi învaţă 3,7 milioane de elevi şi studenţi.
Însă calitatea absolvenţilor de gimnaziu, liceu şi facultate este din ce în ce mai scăzută, iar primii care remarcă această tendinţă sunt angajatorii.
În acelaşi timp, profesorii şi consultanţii spun că până când oamenii nu vor plăti pentru accesul la educaţie, calitatea pregătirii tinerilor nu va creşte.
Absolvenţii de facultate, angajaţi pe salariul minim
Modificarea Codului muncii realizată în 2011, un proiect elaborat în mare parte de către investitorii străini, a scos prevederea prin care angajatorii erau obligaţi să le ofere absolvenţilor de studii superioare un nivel salarial dublu faţă de cel minim pe economie, astfel că firmele au putut angaja noi absolvenţi de facultate la nivelul salariului minim.
Cu alte cuvinte, un angajat cu facultate poate avea acelaşi nivel salarial cu un absolvent de liceu sau chiar de gimnaziu la începutul carierei, având în vedere că firmele nu vor să acorde salarii mai mari tinerilor fără experienţă în muncă.
Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 12.03.2014
