Sorin Paveliu, specialist în politici publice de sănătate: Nu avem sancţiuni la stat pentru cheltuieli ineficiente. Se verifică dacă investiţiile sunt legale, nu dacă sunt eficiente.
Cele mai mari zece spitale judeţene din cei mai importanţi poli economici ai României şi-au dublat în 2019 cheltuielile faţă de acum cinci ani, arată calculele făcute de ZF pe baza datelor publicate de unităţile medicale pe site-urile proprii.
Banii care au intrat an de an în unităţile publice nu se văd însă în calitatea mai bună a actului medical, iar pacienţii aşteaptă în continuare chiar şi 16 ore pe holuri, unde igiena este precară în spitalele publice. Mai mult, anchetele care privesc oficialii de la conducerea sistemului public de sănătate, de la manageri de spitale la şefi ai Casei de Sănătate, scot la iveală acuzaţii de corupţie la vârful sistemului public de sănătate din România, care dau un răspuns la întrebarea „de ce nu vedem calitate în serviciile medicale?“.
„Nu avem sancţiuni în domeniul statului pentru cheltuielile ineficiente. Verificările Curţii de Conturi de exemplu sunt legate de legalitate, dacă ai cumpărat un echipament medical cu preţ dublu în mod legal, este în regulă. Managerii de spitale ar trebui să răspundă pentru investiţii ca la o societate pe acţiuni“, a spus Sorin Paveliu, specialist în politici publice de sănătate.
Câţi bani intră în spitalele judeţene?
Spitalul Judeţean Pius Brânzeu din Timişoara, o unitate cu 1.174 de paturi, a avut cel mai mare buget în 2019 dintre spitalele analizate de ZF, în total beneficiind de 573 mil. lei. Faţă de acum cinci ani, bugetul spitalului s-a dublat, în 2015 unitatea medicală primind 290 mil. lei.
Mai bine de jumătate din cheltuielile spitalului au mers spre plata salariilor în 2019, adică 361 mil. lei anul trecut, ceea ce înseamnă 63% din totalul bugetului spitalului din Timişoara. În bunuri şi servicii spitalul a cheltuit 26 mil. lei în 2019, investiţiile fiind în materiale pentru curăţenie, transport. Pentru medicamente şi materiale sanitare, spitalul a cheltuit 122 mil. lei în 2019. În 2015, cheltuielile salariale se ridicau la 83 mil. lei, adică 28% din bugetul total.
Ce s-a schimbat în cinci ani? În 2018, salariile medicilor şi asistentelor au crescut semnificativ, în unele cazuri dublându-se, lucru care, în lipsa unui sistem de eficientizare a muncii, a pus presiune pe bugetul unităţilor medicale.
Spitalul Judeţean Constanţa, unitate cu 960 de paturi, a avut cea mai mare creştere la buget în perioada 2015 - 2019 dintre cele zece spitale judeţene analizate de ZF. Bugetul spitalului din Constanţa a crescut cu 162% în perioada menţionată, de la 181 mil. lei în 2015 la 474 mil. lei anul trecut. Evoluţia semnificativă a bugetului spitalului din Constanţa nu se vede însă în servicii mai bune pentru pacienţi, în contextul în care chiar în februarie 2020 o femeie de 70 de ani a murit după ce a aşteptat 16 ore pe holurile spitalului. Pacienta a ajuns la spital la 1 februarie, în jurul orei 7 dimineaţa, acuzând dureri în piept şi abdomen. Abia după 12 ore de aşteptare, femeia a fost preluată de medici şi i s-a făcut o electrocardiogramă. După patru ore de la această investigaţie medicală, femeia a fost mutată pe un pat. După o oră, femeia a murit. Poliţia Constanţa a deschis un dosar penal pentru ucidere din culpă, iar reprezentanţii Spitalului Judeţean Constanţa au declarat că fac o anchetă internă pentru a stabili cine este vinovat de decesul pacientei, chiar în spitalul unde venise pentru tratament. În ultimii 6 ani bugetul Sănătăţii s-a dublat. Bugetul Casei de Asigurări de Sănătate este în 2020 de 41 mld. lei, faţă de 20 mld. lei în 2014. Bugetul Ministerului Sănătăţii este de 11,4 mld. lei în 2020, faţă de 7 mld. lei în 2014. Anchetele declanşate în ultimii ani, dintre care cea mai recentă o are în vizor pe fostul ministru al sănătăţii Sorina Pintea, arată că directori de spitale şi oficiali din sănătate, miniştri sau foşti şefi de Case utilizează funcţiile publice pentru a deturna în folos personal sumele alocate.
Spitalul Judeţean din Baia Mare, un spital cu 900 de paturi, acolo unde Sorina Pintea a fost manager înainte să vină la conducerea Ministerului Sănătăţii, a avut un buget de 218 mil. lei în 2019 (peste 40 mil. euro), cu 82% mai mare faţă de anul 2015.
georgiana.mihalache@zf.ro
