ZF 24

Pentru că se anunţă o criză fără precedent, BCE a ieşit la defilare cu un arsenal nuclear mai mare ca oricând, cu încă 600 mld. euro, în timp ce cel mai puternic bancher al Europei, Christine Lagarde, s-a angajat să facă „tot ce este nevoie“ pentru a salva economia zonei euro

Pentru că se anunţă o criză fără precedent, BCE a ieşit la defilare cu un arsenal nuclear mai mare ca oricând, cu încă 600 mld. euro, în timp ce cel mai puternic bancher al Europei, Christine Lagarde, s-a angajat să facă „tot ce este nevoie“ pentru a salva economia zonei euro

Christine Lagarde, preşedintele BCE: Stimulul BCE a împiedicat „un picaj necontrolat“ al inflaţiei şi al creşterii economice. Foto: BCE

Autor: Bogdan Cojocaru

04.06.2020, 22:06 1266

Pandemie, al doilea val, recesiune record, şomaj în creştere, deflaţie, deficite, datorii guvernamentale, rupturi în interiorul UE. Presiunile puse pe Banca Centrală Europeană să-şi etaleze puterea de foc şi să demonstreze că poate face mai mult pentru a proteja euro au fost imense. Iar banca centrală a zonei euro, din poziţia de singur apărător, a scos la bătaie o forţă peste aşteptări.

În acelaşi ton cu fostul şef al BCE Mario Draghi din Italia, noul preşedinte al instituţiei Chirstine Lagarde a promis că „BCE va face tot ce este nevoie“ („everything necessary“ - Lagarde, „whatever it takes“ - Draghi) pentru a sprijini economia zonei euro. Cu astfel de vorbe, în 2012 Draghi a salvat Italia de la un faliment financiar sigur. Noile estimări economice pentru zona euro ale BCE arată o recesiune de -8,7% în 2020, cu o revenire de 5,2% în 2021 şi de 3,3% în 2022.

BCE şi-a extins în şedinţa de politică monetară de ieri cu 600 de miliarde de euro, la 1.350 miliarde de euro, programul de achiziţii de active de urgenţă pentru scoaterea Europei din criza provocată pandemie (PEPP).

Astfel, instituţia a demonstrat că dispune de o putere de foc imensă. Analiştii se aşteptau la o extindere de 500 de miliarde de euro. BCE a anunţat că achiziţiile, de care până acum a beneficiat în principal Italia, vor continua până cel puţin la sfârşitul lunii iunie 2021, termenul iniţial fiind finalul acestui an, iar măsurile de stimulare vor fi menţinute până când economia se însănătoşeşte. Dobânzile au rămas neschimbate, la minime record. Astfel de politici ajută guvernele să se împrumute mai ieftin de pe pieţele financiare şi să împiedice atacurile speculatorilor asupra datoriilor suverane.

Aprilie 2020 este luna în care turismul a dispărut în Spania. Sectorul contribuie în mod normal cu 12% la economia ţării, iar în aprilie nici măcar un turist străin n-a fost înregistrat acolo. Încasările au fost zero. Spania încearcă să se redeschidă, dar procesul este lent. Şi Italia se redeschide pentru turism europenilor, dar alte ţări îngreunează cât pot de mult accesul italienilor de teamă că aceştia vor fi purtători de coronavirus. Fără turism, economia italiană se va prăbuşi. Estimările moderate arată o scădere economică de 9-13% anul acesta. Deja a apărut acolo o mişcare a „Vestelor Portocalii“, un ecou al „Vestelor Galbene“ franceze, care protestează spunând că pandemia de COVID-19 nu există. Guvernul german a prezentat un nou pachet de stimulare impresionant, de 130 de miliarde de euro, destinat să ajute la reconstrucţia economiei lovite de pandemie. Printre măsurile incluse în pachet este reducerea TVA. Spre deosebire de Italia şi Spania, Germania, cea mai mare economie europeană, îşi permite astfel de cheltuieli deoarece a avut grijă ca înainte de criză să acumuleze surplusuri bugetare şi comerciale uriaşe. Dar chiar şi dacă industria germană reîncepe să producă, cine va cumpăra? În China revenirea este lentă, iar restul lumii emergente are în faţă recesiunea. Şi cum criza a lovit dur şi politicul din Marea Britanie, există posibilitatea reală ca Brexitul să fie unul fără acord cu UE, ceea ce ar complica revenirea afacerilor europene care depind de piaţa britanică. Rata şomajului creşte peste tot în Europa, iar deflaţia pândeşte din nou în zona euro. Apoi există şi riscul unui al doilea val al pandemiei.

Astfel, presiunile au fost mari ca BCE să demonstreze că vrea şi are cu ce să lupte pentru protejarea economiilor din zona euro, cea italiană şi cea spaniolă fiind în cel mai mare pericol. BCE încă se vede nevoită să acţioneze din poziţia de singur apărător al euro, în lipsa unui plan paneuropean de reconstrucţie economică. Planul există şi este masiv, doar că nu toate statele îl acceptă. „Rebelii“ sunt economiile excedentare, cu toate că proiectul a fost realizat de Comisia Europeană după schiţele gândite de Franţa şi Germania, liderii economici şi politici ai regiunii. Nu doar diferenţele dintre religiile fiscale ale diferitelor state europene sunt contraproductive în ceea ce priveşte crearea unui front comun care să ajute BCE să lupte cu criza, ci şi legea germană. O decizie de luna trecută a Curţii Constituţionale a Germaniei pune sub semnul îndoielii legalitatea, din punctul de vedere al legii germane, a unor achiziţii de active efectuate de banca centrală a zonei euro. Decizia poate pune beţe în roate strategiei de luptă cu criza actuală prin noi achiziţii de obligaţiuni şi acţiuni a BCE şi de aceea pieţele au simţit o nevoie de asigurări mai puternice că instituţia nu se va împiedica de instanţa germană, după cum a remarcat Politico.

Deciziile de ieri ale BCE au reprezentat surprize plăcute pentru pieţe, încurajând bursele europene să-şi revină din scădere şi să crească.

De asemenea, euro a răspuns pozitiv, apreciindu-se faţă de dolar, în faţa căruia era până atunci în retragere. †Au scăzut şi yieldurile obligaţiunilor guvernamentale europene, ceea ce înseamnă costuri de finanţare mai mici. Iar acest lucru nu este de mirare având în vedere noua cadenţă de foc a BCE: achiziţii de active de 100 de milioane de euro pe lună, faţă de cel mult 80 de milioane de euro lunar până acum, spune Neil Williams, analist la Federated Hermes.

„Acest răspuns arată amploarea provocărilor peste care trebuie să treacă BCE pentru a scoate economia din această recesiune şi pentru a aduce inflaţia la 2%“, a afirmat Marchel Alexandrovici, analist la Jefferies. BCE estimează o inflaţie de 0,3% în 2020, de 0,8% în 2021 şi de 1,3% în 2022.

Preşedinta BCE Christine Lagarde a explicat de ce este nevoie de acţiuni în forţă. Pandemia produce o contracţie economică fără precedent, a spus ea. Cheltuielile consumatorilor şi companiilor au scăzut semnificativ. Există semne că prăbuşirea se apropie de sfârşit, dar acestea pălesc în comparaţie cu viteza de cădere.

AFACERI DE LA ZERO