Infrastructura trebuie construită de firme româneşti, nu de cele străine, pentru ca să existe un impact real şi în economie, este de părere Alexandru Dobre, preşedintele de onoare al Asociaţiei Române a Antreprenorilor din Construcţii (ARACO).
„Faptul că au fost daţi la o parte cu brutalitate constructorii români de către cei străini, preţurile au crescut la construcţii cu cel puţin 70-80%. Polonia a avansat mult şi datorită faptului că au propriul lor program de construcţii, nu pentru că ar avea tehnologie mai bună. Fără constructori locali şi lucrând cu americani, nemţi şi francezi, România nu-şi va reveni“, a spus Alexandru Dobre. El a subliniat că dacă înainte de 1989 inginerii români proiectau de la blocuri de locuinţe la căi ferate fără ajutor din afară, acum firmele de construcţii locale s-au extins în Vest pentru a căuta proiecte. „Acum, din 6.000 de angajaţi câţi are CNADNR, sub 200 de oameni au experienţă în construcţii şi infrastructură, restul sunt oameni care nu au lucrat nici măcar la un pod peste Olt, nu mai spun peste Dunăre sau vreun alt proiect mare. Avem de-a face cu o intervenţie brutală a politicului în acest domeniu“, a spus Dobre. Mulţi oameni cu experienţă lucrează însă peste hotare, pentru companii locale sau străine.

„Am pierdut cinci contracte în Germania deoarece au venit spaniolii cu preţuri cu 15-20% mai mici decât ale noastre, dar ei lucrează tot cu muncitori români. Totuşi, în Germania am construit tuneluri şi cale ferată pentru trenurile de mare viteză ICE (care circulă şi cu peste 300 km/h - n.red.)“, a spus Augustin Sărmăşan, administratorul companiei Mono Construcţii, înfiinţată în 1991 în Germania şi România. Compania realizează construcţii din beton armat, structuri metalice, consolidări, restaurări, tunele, poduri şi drumuri.
Situaţia dificilă din piaţa de construcţii de după 2009 a condus la intrarea în insolvenţă sau în faliment a unui număr mare de firme din domeniu. Totuşi, în ultimii ani se simte o uşoară revenire, însă jucătorii din piaţă spun că este o revenire firavă.
Piaţa locală de construcţii a crescut anul trecut cu circa zece procente faţă de anul anterior, la 9,8 miliarde de euro. Totuşi, valoarea pieţei este cu 35% sub cea din 2008, ultimul an de boom.
„Creşterea în puncte procentuale este aparent semnificativă pentru că ea se raportează la o valoare modestă înregistrată în 2014 şi este conjunctural majorată de finalizarea proiectelor din cadrul financiar comunitar 2007-2014. Practic s-a ajuns la o valoare comparabilă cu cea din 2010 în condiţii de productivitate mult mai redusă şi cu marje modeste de profitabilitate. Nu trebuie uitat preţul consistent plătit de sectorul de construcţii în planul insolventelor şi falimentelor“, a spus Laurenţiu Plosceanu, preşedintele ARACO.
Potrivit preşedintelui asociaţiei, principalele riscuri ale anului 2016 rămân ancorate în intrarea în inactivitate a multor societăţi de construcţii. Situaţia este generată de nivelul redus al investiţiilor publice în ciuda dimensiunii electorale a anului 2016 şi a potenţialului de lucrări de construcţii necesare. Mai mult, există sincope consistente în asigurarea finanţării pe proiectele începute şi se poate observa menţinerea poziţiilor abuzive ale entităţilor achizitoare cu capital de stat în materie de condiţii contractuale, caiete de sarcini. Plosceanu spune că termenul preconizat de finalizare şi adoptare a noului pachet de legi privind achiziţiile publice, şi anume cel de 18 aprilie 2016, coroborat cu perioada necesară asimilării şi implementării acestuia la nivelul entităţilor achizitoare creează premizele unui an eşuat din perspectiva reluării dinamicii pozitive şi sustenabile a activităţii din sectorul de construcţii.