• Leu / EUR4.7607
  • Leu / GBP5.4399
  • Leu / USD4.2653
ZF 24

Armata română vs. armata ucraineană vs. armata rusă. Ce planuri are Vladimir Putin cu Ucraina şi cât de real este pericolul unei invazii militare ruseşti şi al unui război ruso-ucrainean

Armata română vs. armata ucraineană vs. armata rusă. Ce planuri are Vladimir Putin cu Ucraina şi cât de real este pericolul unei invazii militare ruseşti şi al unui război ruso-ucrainean

Foto Octav Ganea

Autor: Ioana Tudor

28 apr 2014 46036
Cum arată armata română, pe hârtie, în faţa trupelor ruseşti. O simplă expunere de cifre indică raportul net superior al armatei ruseşti faţă de cea a României, care are de zece ori mai puţin personal combatant decât Rusia şi de aproape 15 ori mai puţine tancuri.

Observatorii evenimentelor din estul conti­nentului încearcă să anticipeze even­tualele mutări ale preşedintelui rus Vladimir Putin, punând în balanţă avantajele şi dezavantajele unei intervenţii militare ruseşti în estul Ucrainei. Realitatea de pe teren, care indică prezenţa a 40.000 de militari ruşi la graniţa de est a Ucrainei, suficiente pentru o invazie rapidă, şi pătrunderea mai multor avioane ruseşti de luptă în spaţiul aerian ucrainean, precum şi mesajele venite de la Kremlinul „preocu­pat“ de soarta vorbito­rilor de limba rusă din estul ucrainean su­gerea­ză că mecanismul de război este activat. Kievul, care a avertizat că trecerea graniţelor ucrai­nene de către orice militar rus echivalează cu o invazie, a intervenit deja cu trupe în estul ţării pentru a prelua controlul asupra clădirilor ocupate de activiştii proruşi.

 

Armata română vs Armata Rusă

În 2012 cheltuielile pentru armată ale Fe­deraţiei Ruse s-au situat la 90,7 mld. do­lari, sau 4,4% din PIB. Ca sumă, bugetul pentru apărare al Rusiei ocupă locul trei în lume, după cel al SUA şi cel al Chinei. Ţara este în plin proces de modernizare militară, iar gu­vernul rus cheltuie aproximativ 200 mld. do­lari pentru dezvoltarea şi producţia de echi­pa­mente militare prin programul de ar­mament pentru 2007-2015. Programul de arma­ment al Rusiei pentru 2011-2020 a fost lansat în decembrie 2010, iar Vladimir Putin, care la acea dată ocupa funcţia de premier, a anunţat că Rusia va aloca 20.000-21.500 miliarde de ruble (apro­ximativ 600 miliarde de dolari) pentru achi­ziţia de echipamente militare noi în ur­mă­torii zece ani. Ministerul rus al apărării vrea să cumpere, printre altele, 250 de rachete ba­listice interconti­nentale (ICBM), 800 de na­ve aeriene de luptă, 1.200 de elicoptere, 44 de sub­marine, 36 de fregate, 28 de corvete şi 24 de distrugătoare.

În 2012, bugetul pentru apărare al României a fost de 2,19 miliarde dolari, sau 1,2% din PIB.

Pe lângă dotarea cu tancuri şi forţa mi­lita­ră umană, România este net inferioară Ru­siei şi la capitolul lansatoare multiple de ra­chete. Cifrele arată că forţele armate ro­mâ­ne au 188 de astfel de unităţi, în timp ce Rusia dispune de peste 3.700 de lansatoare.

Discrepanţe uriaşe sunt şi la capitolul forţelor navale şi aeriene. România are un număr total de 129 de aeronave şi 48 de nave maritime de război. Rusia dispune de peste 3.000 de aeronave şi circa 352 de nave maritime de război.

Trupele sunt pe poziţii, iar argumentele au fost prezentate

Rusia şi-a construit discursul în aşa fel încât să dea de înţeles că o potenţială intervenţie militară în Ucraina este de fapt o intervenţie de „menţinere a păcii“, iar militarii ruşi ar putea trece la fapte imediat, scrie BBC. Războiul ar putea fi evitat, însă există şansele izbucnirii unui conflict armat. Confruntările care au avut deja loc în estul Ucrainei între forţele trimise în regiune de guvernul de la Kiev şi manifestanţii înarmaţi proruşi ar putea fi doar începutul a ceea ce va urma, potrivit postului britanic de televiziune.

Moscova, care investeşte masiv în achizi­ţia de echipament militar, are îndeajuns de mul­te trupe, armament şi logistică pentru a lansa o ofensivă majoră în estul Ucrainei.

Oficialii NATO au sugerat chiar că ruşii ar putea avea în vizor Odesa şi republica se­pa­ratisă Transnistria, parte a teritoriului Republicii Moldova.

Unii observatori se aşteaptă ca Ucraina să opună rezistenţă îndârjită în cazul unui co­nflict armat cu Rusia.

Forţele ruseşti vor fi nevoite să se lupte şi cu trupe de gherilă.

 

Rusia vrea să menţină starea de haos din Ucraina

„Intervenţia militară este pentru Putin planul B“, a explicat pentru CNBC Mark Galeotti, expert în probleme privind forţele de securitate ale Rusiei. Unii observatori consideră că Putin va prefera mai degrabă să alimenteze insurecţia ucraineană de la depărtare pentru a nu da răgaz Ucrainei, care va organiza alegeri generale pe 25 mai, să se concentreze asupra drumului său către Europa sau către NATO. Este o tactică pe care Rusia a folosit-o cu succes şi în cazul altor state din fostul bloc sovietic care au încercat să se reorienteze către Vest.

Moscova vrea să menţină starea de haos şi să arate astfel că guvernul de la Kiev este incapabil să-şi controleze propriul teritoriu, ceea ce ar putea da naştere unei crize locale care va determina Rusia să intervină mult mai pregnant pentru a-i „apăra“ pe vorbitorii de limba rusă din estul ucrainean.

Autorităţile de la Kremlin au avertizat că legile internaţionale le permit să intervină. Există însă o listă mare de motive pentru care Putin s-a abţinut să invadeze Ucraina. Unul dintre ele ar fi costurile imense al unei eventuale ocupaţii militare, sancţiunile economice care i-ar slăbi şi mai mult economia, precum şi izolarea ţării la nivel internaţional, concluzionează CNBC.

 

Principalele valute BNR - luni, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7607
Diferență: 0
Ieri: 4.7607
Azi: 4.2653
Diferență: 0
Ieri: 4.2653
Azi: 5.4399
Diferență: 0
Ieri: 5.4399
Azi: 4.2267
Diferență: 0
Ieri: 4.2267