Asociaţia de Investiţii Private din Romȃnia (ROPEA) salută noile reglementări legislative care permit fondurilor de pensii facultative să aloce până la 10% din valoarea totală a activelor în fonduri de private equity din Romania, UE sau din spaţiul OCDE, dar atrage atenţia că efectele benefice vor fi limitate fără o cotă clară pentru Pilonul II.
Noile reglementări sunt prevăzute în Ordonanţa de Urgenţă nr. 26 din 16 aprilie 2025 care modifică Legea nr. 204/2006 privind pensiile facultative.
ROPEA susţine că este nevoie de stabilirea unei cote dedicate şi necondiţionate de minimum 5% pentru Pilonul II, deoarece fără o astfel de prevedere pentru acest pilon şi fără clarificări privind eligibilitatea fondurilor alimentate prin PNRR pentru această cotă, nu se vor putea realiza investiţii semnificative şi de impact în viitorul apropiat.
Activele totale administrate de Pilonul III totalizează aproximativ 1,2 miliarde euro, aducȃnd o potenţială sumă cumulativă de pȃnă la 100 milioane euro, ȋn timp ce Pilonul II, cu active ȋn administrare de peste 30 miliarde euro, ar putea aduce o sumă potenţială cumulativă ȋntre 300 milioane euro şi 1,5 miliarde euro.
“Considerăm că este un pas pozitiv şi necesar, ce ar putea contribui la creşterea randamentelor pentru viitorii pensionari, în special în contextul actual, marcat de inflaţie ridicată şi devalorizarea randamentelor instrumentelor de stat. Totuşi, fără o clarificare şi o operaţionalizare imediată a cotei de 5% pentru Pilonul II, impactul real al acestei măsuri riscă să rămână pur teoretic,” a declarat Andrei Gemeneanu, Preşedintele ROPEA.
Totodată, este necesară clarificarea, prin acte normative secundare, că fondurile alimentate prin PNRR se încadrează în categoria „fondurilor ȋn care statul român deţine acţiuni sau participaţii”, pentru ca acestea să poată fi considerate eligibile în cadrul alocărilor de până la 5%.
Sectorul de private equity este o clasă de active cu randamente superioare, dar ȋn România este semnificativ subdezvoltat comparativ cu alte pieţe din regiune, principala cauză fiind lipsa investitorilor instituţionali şi privaţi locali. Deşi România oferă un potenţial investiţional ridicat şi oportunităţi atractive în economia reală, activitatea de fundraising pentru fondurile de private equity şi venture capital a fost limitată, iar implicarea investitorilor locali marginală.
Investiţiile ȋn private equity & venture capital care au dat randamente anuale (ȋn EUR) de peste 14% (conform Invest Europe, Performance Report 2023), ar putea contribui la creşterea randamentelor fondurilor de pensii din Romȃnia, care au raportat un randament nominal mediu anual pe perioada de funcţionare de 7,5%, corelat cu strategia investitională curentă ce constituie deţineri de cca. 65% ȋn titluri de stat şi 20-25% ȋn acţiuni listate, majoritatea la BVB.
În prezent, peste 95% din capitalul fondurilor de investiţii active în România provine din surse externe.
