România se confruntă tot mai des cu tragedii cauzate de explozii de gaze, fie că este vorba de blocuri sau spaţii comerciale, Asociaţia Energia Inteligentă estimând, pe extrapolarea datelor din unele localităţi că circa 40% din instalaţiile de utilizare gaze naturale nu au efectuată verificarea sau revizia.
În opinia specialiştilor, unul dintre scopurile liberalizării pieţei serviciilor adiacente utilizării gazelor în anul 2011, acela de creştere a calităţii, a avut efect invers, prin nerespectarea normativelor în vigoare.
Dumitru Chisăliţă, preşedintele AEI, consideră că situaţia actuală poate fi remediată prin reconstruirea unor activităţi integrate pe verticală şi care să reunească în activitatea de distribuţie şi activităţile auxiliare specifice proiectării, construcţiei şi verificării instalaţilor de utilizare, cu reglementarea tarifelor aferente.
AEI aminteşte că în anul 2011 a fost eliminată obligaţia ca verificarea periodică a instalaţie de utilizare gaze (o dată la 2 ani) să fie realizată de operatorul de distribuţie care activează în zonă, aceasta putând să fie realizată de către orice firmă autorizată ANRE, care este aleasă de consumator.
”Astfel, în baza unui preţ corespunzător se poate obţine avizul favorabil al verificării instalaţiei („uneori” chiar dacă, mai sunt unele abateri de la normativ)”., spune preşedintele asociaţiei, Dumitru Chişăliţă.
El adaugă că la momentul în care aceste activităţi erau realizate de operatorul de distribuţie gaze naturale, fiind o abordare unitară: proiectare, avizare, execuţie, recepţie, punere în funcţiune, verificarea periodică a instalaţiei şi efectuarea efectivă a distribuţiei de gaze responsabilitatea era superioară atât la nivelul conducerii, cât şi la nivelul personalului operativ, deoarece la un accident nerealizarea corespunzătoare a oricărei dintre aceste activităţi aduceau răspunderea aceluiaşi operator.
În urma liberalizării pieţei, în anul 2012 a “explodat” cererea de servicii conexe activităţii de utilizare gaze naturale (proiectare, execuţie, verificare, revizii, reparaţii instalaţii de utilizare gaze naturale). Efortul redus – intelectual şi fizic – de a realiza aceste lucrări şi preţurile ridicate ale servicilor a determinat creşterea rapidă a numărului firmelor care s-au autorizat să efectueze lucrări în sectorul gazelor naturale, dar şi antrenarea de persoane din diverse alte domenii care şi au încetat sau restrans activitatea în ultimii ani, fără pregătire teoretică şi experienţă în domeniul gazelor naturale.
Într-o perioadă scurtă, peste 1.500 de firme să se autorizeze în efectuarea de lucrări în sectorul gazelor naturale, reunind peste 15.000 de persoane angrenate în această activitate.
” Pentru o sumă mai mică, consumatorul, putea beneficia de proiectarea şi realizarea unor instalaţii de utilizare de la persoane care căutau piaţa, chiar dacă nu aveau nici un fel de experienţă; pentru o sumă mai mare, consumatorul putea beneficia de o instalaţie care nu îndeplinea cerinţele din normativele în vigoare, fără a mai fi nevoit să-şi „spargă” casa şi să şi monteze un geam mai mare. Fiecare ieşea ”mulţumit” din această tranzacţie, consumatorul obţinea costuri mai mici, iar firmele câştigau sume frumuşele de bani (nefiind puse în situaţia de a refuza realizarea nici unei lucrări)”, susţine Dumitru Chişăliţă.
Cea mai frecventă cauză a exploziilor de gaze este neglijenţa umană. Mulţi oameni folosesc instalaţii de gaze improvizate, reparaţii făcute „după ureche” sau nu efectuează verificările tehnice care au scopul de a i proteja.
Lipsa cunoaşterii amplasamentului conductelor este o altă cauză tăcută a exploziilor. ”În graba modernizării, săpăm fără să ştim ce atingem. Hărţile sunt vechi, semnele lipsesc, iar comunicarea între instituţii e adesea doar o formalitate”.
O altă cauză majoră este infrastructura îmbătrânită. Conductele de gaze din multe localităţi au zeci de ani vechime, iar întreţinerea lor este adesea superficială. În plus, lucrările de construcţii sau reabilitare executate necorespunzător pot deteriora instalaţiile subterane, crescând riscul de scurgeri.
”Prevenţia nu se limitează la tehnologie, ci presupune şi educaţie civică. Puţini ştiu cum să reacţioneze la mirosul de gaz sau cum să acţioneze în caz de scurgerii gazelor la exteriorul sau interiorul clădirii. În şcoli nu se predă aproape deloc noţiunea de siguranţă în locuinţă, iar campaniile publice sunt rare şi nu sunt privite cu interes. Într-o societate în care informaţia circulă rapid, paradoxal, educaţia practică lipseşte”, se arată în mesajul AEI.
Dumitru Chişăliţă consideră că exploziile nu sunt doar accidente tehnice, ci şi explozia unei nepăsări colective. Ele vorbesc despre indiferenţa cu care trecem zilnic pe lângă pericol, despre graba noastră de a repara ieftin şi repede, despre un sistem care nu mai ştie să prevină, ci doar să plângă după.
”Poate că adevărata soluţie nu stă doar în legi şi verificări, ci în trezirea unei conştiinţe. În grija pentru celălalt, în gestul mic de a închide robinetul, în atenţia de a verifica, nu doar de a presupune. Doar atunci, poate, vom reuşi să trăim într-o linişte care nu ascunde o explozie iminentă, ci o pace conştientă, născută din responsabilitate”.
