Preţul mediu al motorinei la pompă a crescut în ultimele 7 zile în România cu 7,5%, mai mult decât în ţări puternic dependente de importuri de motorină sau petrol, arată o analiză a Asociaţiei Energia Curată.
În Croaţia de exemplu, motorina s-a scumpit cu 7,4%, în Spania cu 4,7%, în Polonia cu 3,9%, sau în Bulgaria cu numai 2,3%, în condiţiile în care cotaţiile de pe piaţa mediteraneeană s-au majorat cu peste 11%.
România acoperă circa 59% din consum din motorină produsă din ţiţei importat, 19% din motorină produsă din ţiţei intern şi 22% din importuri. Practic, dintre ţările analizate, România are cea mai mare contribuţie a ţiţeiului extras intern. Ungaria ajunge la 12%, Croaţia la 8%, Italia la 7%, iar Polonia şi Germania la numai 2%. Multe state nu mai extrag practic deloc ţiţei.
Cu toate acestea, motorina s-a scumpit în România mai mult decât în ţări dependente aproape integral de importuri.
Potrivit AEI, Irlanda, care îşi acoperă aproximativ 91% din consum prin import direct de motorină, a înregistrat chiar o scădere de 0,2%. Estonia şi Letonia, dependente practic integral de motorina importată, au avut creşteri de numai 2,5%, respectiv 2,1%. În Germania, unde dependenţa externă totală este de aproximativ 98%, preţul a crescut cu numai 1%.
Ungaria, care are o structură de aprovizionare relativ apropiată de România — 12% ţiţei intern, 66% motorină produsă din ţiţei importat şi 22% import direct — nu a înregistrat nicio creştere a preţului mediu la pompă.
”Aşadar, nu dependenţa de import explică recordul României”, se arată în analiză.
(Sursa Preţuri carburanţi în Europa — Benzină şi motorină (2026)
Cotaţia petrolului Brent a scăzut în ultimele şapte zile cu aproximativ 0,5%. În schimb, motorina mediteraneeană a crescut cu 11,86%, pe fondul deficitului regional, al problemelor logistice şi al tensiunilor din piaţa produselor rafinate.
Dar motorina aflată astăzi în rafinării, depozite şi benzinării nu a fost produsă din ţiţei cumpărat la preţul de astăzi. O parte provine din ţiţei achiziţionat cu săptămâni în urmă, la cotaţii mai mici.
Dacă, potrivit evoluţiei cotaţiilor internaţionale, cursului valutar, taxelor şi costurilor logistice, un nivel maximal justificabil ar fi de aproximativ 10,20 lei/l, conform calculelor AEI, apare o diferenţă de circa 0,45 lei/l care trebuie explicată. Această diferenţă poate proveni din modul in care se transmit mai rapid scumpirile şi se întârzie ieftinirile, anticiparea unor noi intervenţii ale statului, a se vedea reducerea accizei sau menţinerea deliberată a preţului într-o zonă care avantajează simultan companiile şi bugetul public.
”Aceasta este adevărata problemă, în România, orice creştere internaţională este tratată imediat ca o obligaţie de majorare a preţului, iar orice scădere este prezentată ca o posibilitate care trebuie analizată. Avem ţiţei românesc, rafinării în România şi cca. 22% import direct net de motorină la pompă. Dar plătim de parcă fiecare litru ar fi adus în ultima clipă, cu cisterna, de la cea mai scumpă sursă din lume”, spune Dumitru Chisăliţă, preşedintele AEI.
Pentru stat,la un TVA de 21%, diferenţa de 0,45 lei/l înseamnă încasări suplimentare de 7,8 bani TVA pentru fiecare litru de motorină vândut, respectiv cca 186 mil lei/lună, dacă se păstrează preţul de azi. În schimb, poate pierde mult mai mult prin încetinirea economiei şi prin creşterea generală a preţurilor.
