ZF 24

Atenţie la weekendurile din Grecia din această vară

Atenţie la weekendurile din Grecia din această vară

Autor: Sorin Pâslaru

15.06.2015, 21:50 34268

Pe zi ce trece, semnele că zona euro şi Uniunea Europeană sunt pregătite de o ieşire a Greciei din cadrul sistemului monedei unice europene sunt tot mai vizibile.

Iar când Financial Times scrie într-unul din cele două editoriale zilnice nesemnate ale ziarului, deci asumate ca politică redacţională, chiar sub logo-ul „Without fear and without favour“ (Fără frică şi fără favoruri), că Grecia mai face încă un pas spre exitul din zona euro, atunci nu mai e de glumit.

„Când o ţară vest-europeană amână scadenţa unei rambursări către FMI după o procedură folosită anterior de Zambia, este limpede că guvernanţa sa economică este spulberată“, scrie Financial Times.

Financial Times scrie cu răceala unei publicaţii care reflectă în primul rând interesele Marii Britanii şi deci ale lirei sterline. Astfel de semnale când se dau sunt aprobate de la cel mai înalt nivel, iar Martin Wolf, şeful echipei de comentatori ai ziarului de business britanic, este un apropiat al oamenilor care conduc sistemul financiar britanic şi european.

Este clar că Wolf, un jurnalist care scrie de peste 40 de ani la Financial Times, nu dă întâmplător acest mesaj. Dimpotrivă. Este un îndemn către oficiali şi către mediul bancar şi de business internaţional să ia în considerare din ce în ce mai realist posibila ieşire a Greciei din zona euro.

Germania nu poate duce două crize concomitent -  Grecia şi Ucraina -, iar Ucraina devine prea importantă geopolitic pentru a nu fi sprijinită în continuare.

Pentru că iată ce scrie tot Financial Times, tot într-un editorial nesemnat, deci asumat ca linie a ziarului, câteva zile după editorialul despre Grecia:

Titlu: „Creditorii Ucrainei ar trebui să împartă povara datoriei“. Este tot sub logo-ul „Fără frică şi fără favoruri“, dar este limpede că atunci când interesele politice o cer, logica circuitelor economice nu mai funcţionează. 

Oamenii de la FT dau un mesaj clar, scris negru pe alb: „Deţinătorii privaţi de bonduri ucrainene ar trebui să accepte un «hair cut» în negocierile privind restructurarea datoriei ucrainiene“, cu alte cuvinte să renunţe la o porţie din credit. Şi este indicat chiar şi nivelul acestui haircut: 40%.  Interesant este în context că cel mai mare creditor şi liderul consorţiului este Franklin Templeton, administratorul american de fonduri care se ocupă şi de Fondul Proprietatea.

Mai mult, este indicat ca soluţie chiar şi un instrument financiar evocat de guvernul elen în negocierile cu creditorii externi dar care i-a fost refuzat - emisiune de bonduri cu randament legat de creşterea economică.

„Supravieţuirea Ucrainei este strategic imperativă pentru Vest (înlocuiţi „Supravieţuirea“ cu „Revolta“, „Ucraina“ cu „Polonia“, schimbaţi anul cu 1985 – şi iată cum istoria se repetă...). Datoria ţării trebuie tăiată la un nivel care să permită supravieţuirea ţării. Într-un subiect de asemenea magnitudine geopolitică, interesele financiare private nu pot fi lăsate să dicteze politicii publice“. Ce poate fi mai limpede decât acest mesaj? Uitaţi de bani acum, câştigul vine pe termen lung, „public policy“ nu este o expresie goală în Financial Times sau oriunde în vest.

Grecia însă, izolată terestru de celelalte ţări europene membre ale spaţiului Schengen şi ale zonei euro, poate fi la limită lăsată deoparte pentru a salva restul.

Dacă însă Grecia va fi exilată, atunci ceea ce subliniază Financial Times comparând Grecia cu o nonţară precum Zambia se amplifică într-o mare întrebare privind modelul de dezvoltare istorică a unei ţări.

Sudul întârziat al Europei a fost injectat cu hormonii de creştere ai fondurilor europene şi a reuşit cât de cât să prindă din urmă Franţa, Germania şi ţările nordice ca nivel de trai. Însă cu preţul datoriilor.

La un PIB de 240 de miliarde de euro (în 2014) şi un buget public anual de 80 de miliarde euro, în câţi ani şi cu ce preţ va putea statul elen să ramburseze datoria de 400 miliarde de euro?

Ei sunt deja pe excedent primar, adică în afara cheltuielilor cu dobânzile, veniturile bugetare sunt mai mari decât cheltuielile, iar o eventuală majorare a TVA aşa cum propune Comisia Europeană va reduce şi mai mult cererea internă, după cum subliniază chiar Financial Times.

Toată lumea e de acord că Grecia nu poate să plătească. Este fizic imposibil. Însă FMI şi Banca Centrală Europeană,  care au devenit astăzi creditorii principali, nu-şi permit să creeze un precedent şi vor ajustări dure asumate de guvernul grec în schimbul renunţării la o parte din datorie.

Ieşirea Greciei din zona euro va provoca daune uriaşe economiei elene, dar şi zonei euro în sine. Cu toate acestea, toate semnele arată că este asumată.  Lehman Brothers a căzut vineri, dar falimentul a fost anunţat luni, 15 septembrie 2008, după ce în weekend s-au „aşezat apele“. Aşa că atenţie la weekendurile din această vară.

Ziarul Financiar vă recomandă şi: 

Cel mai mic PC din lume a ajuns în România

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels