Termenele anunţate de politicieni privind demararea construcţiei au curs continuu de la începutul anului până acum, trecând de la „aprilie“ la „iunie“ sau „în toamnă“.
Cea mai recentă promisiune vine din partea şefului de la Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură şi Investiţii Străine, Alexandru Năstase, care spunea săptămâna trecută că cel mai probabil „închiderea şi semnarea contractului de concesiune“ se anunţă pentru 2015, fără să dea însă alte detalii, potrivit Mediafax.
Statul român a mai încercat să construiască autostrada Comarnic - Braşov în concesiune de două ori, în 2004 şi 2010, dar de fiecare dată a eşuat.
Cea mai mare necunoscută care planează asupra acestei autostrăzi şi care practic a decalat în 2014 termenul de semnare a contractului de concesiune este modalitatea de finanţare.
În total, autostrada Comarnic - Braşov va „înghiţi“ în cei 29 de ani de concesiune între 3,4 şi 3,7 miliarde de euro, potrivit unei analize a ZF care ia în calcul costul de construire, proiectare, project management şi consultanţă, cheltuielile cu dobânzile, dar şi întreţinerea autostrăzii pe o perioadă de 26 de ani (aceasta din urmă se ridică la 973 milioane de euro).
Suma nu include taxe, impozite, alte costuri financiare sau inflaţia. Guvernul şi Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) estimau la începutul acestui an că doar costul de construire şi proiectare al autostrăzii Comarnic - Braşov se va ridica la 1,8 mld. euro.
„După recenta învestitură a noului guvern, întâlnirile (dintre concesionari şi instituţiile finanţatoare – n.red.) vor reîncepe în zilele următoare şi se vor intensifica în prima parte a anului 2015“, a declarant pentru ZF Maxence Naouri, PR manager în cadrul Vinci.
„În prezent se desfăşoară activităţile prealabile semnării contractelor de finanţare şi contractului de concesiune de lucrări publice privind proiectarea, construirea finanţarea, operarea şi întreţinerea autostrăzii Comarnic-Braşov. Obţinerea finanţării presupune un proces laborios, cu multe etape care includ analiza de tip due diligence din partea băncilor interesate în finanţarea proiectului“, este răspunsul pe care ZF l-a primit de la CNADNR la întrebările privind stadiul proiectului şi motivul pentru care nu a fost semnat contractul până acum, la un an de la desemnarea constructorilor.
„Obţinerea finanţării este una din principalele obligaţii ale concesionarului iar, în acest sens, în prezent, concesionarul desfăşoară activităţile prealabile realizării închiderii financiare şi semnării acordurilor de finanţare. Termenii şi condiţiile de finanţare dintre concesionar şi băncile interesate în finanţarea proiectului vor fi transpuse în acordurile de finanţare ce urmează a fi încheiate. În acest moment, informaţiile legate de acest proces au caracter confidenţial“, arată CNADNR. Momentan nu au fost anunţate numele băncilor comerciale care vor participa cu finanţare la acest proiect, dar ce se ştie este că printre instituţiile care analizează implicarea în concesiune şi poartă negocieri cu consorţiul de firme care va construi autostrada se numără Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) şi Banca Europeană de Investiţii (BEI), potrivit celor mai recente informaţii.
O şosea „în trei acte“
Autostrada Comarnic - Braşov este scoasă la licitaţie în concesiune sau în parteneriat public-privat de peste un deceniu, iar celelalte două încercări ale statului de a realiza această şosea s-au soldat cu eşecuri.
În 2003-2004 Guvernul României a avut prima tentativă de construire a autostrăzii de pe Valea Prahovei cu ajutorul investitorilor privaţi. Această procedură s-a dorit a fi una în sistem de parteneriat public-privat, astfel că în 2004 statul semna cu francezii de la Vinci contractul în această formulă pentru construirea celor 36 de kilometri dintre Comarnic şi Predeal, potrivit Mediafax. Ulterior, atât Ministerul Finanţelor pe partea financiară, cât şi Ministerul Justiţiei pe partea procedurală de achiziţie, nu au avizat încheierea acestui contract. În 2010, statul român a semnat un contract de concesiune pentru tronsonul Comarnic-Braşov cu francezii de la Vinci şi grecii de la Aktor.
Contractul pentru realizarea în concesiune a acestei autostrăzi a fost însă denunţat unilateral de consorţiul Vinci-Aktor la doar trei luni de la semnarea acestuia, fără a plăti nicio penalizare către statul român. Motivele care au condus la rezilierea contractului au fost neclare din cauza modului opac de comunicare pe care l-au avut părţile implicate în acest proiect pentru a explica cauzele acestui eşec, potrivit informaţiilor ZF. În prezent, statul îşi încearcă norocul pentru construirea autostrăzii Comarnic - Braşov pentru a treia oară.