ZF 24

Avem un an şi jumătate la dispoziţie să nu fim fraierii Europei: România are o şansă mare de a câştiga din programul imens de salvare a economiei Europei, dar trebuie să muncim pentru acest lucru. Numai să nu deraieze între timp Grecia

Avem un an şi jumătate la dispoziţie să nu fim fraierii Europei: România are o şansă mare de a câştiga din programul imens de salvare a economiei Europei, dar trebuie să muncim pentru acest lucru. Numai să nu deraieze între timp Grecia

Autor: Cristian Hostiuc

22 ian 2015 12065

Confruntată cu riscul de a arunca economia Europei într-un deceniu de  deflaţie şi stagnare economică, Banca Centrală Europeană a lansat joi cel mai mare program de resuscitare a bătrânului continent, printr-o injecţie de 60 de miliarde de euro pe lună din martie 2015 până în septembrie 2016.

În total, vor intra în piaţă 1.080 miliarde de euro, sumă care ar trebui să readucă economia europeană pe o creştere mai solidă, pe modelul american, care în primii ani ai crizei a tipărit dolari cât a fost nevoie pentru a stopa intrarea SUA în recesiune.

Programul american începe să-şi arate roadele, în trimestrul al patrulea SUA având o creştere economică de 5% pe an, un nivel nemaiîntâlnit de două decenii.

În Europa, creşterea economică se învârte între "minus şi un plus de 1%". Doar ţările emergente au creşteri economice mai mari, ţările baltice, peste 3% pe an, şi România, tot în jurul aceluiaşi nivel.

Ce se va întâmpla în România după această injecţie de 1.080 miliarde de euro, de 7 ori cât PIB-ul României şi cum am putea beneficia de acest pachet istoric?

1. Întâi vor intra bani în România, pe curs, titluri de stat şi bursă.

În căutarea unor plasamente cu randament mai ridicat, România oferind în acest moment un profit de trei ori mai mare decât în Europa, investitorii vor parca câteva miliarde şi pe piaţa financiară din România. Vor schimba euro în lei, cu care vor cumpăra titluri de stat în moneda naţională sau acţiuni pe piaţa de la Bucureşti. De la 4,5 lei pentru un euro, cursul ar putea să scadă spre 4,4- 4,3 lei, dacă nu chiar mai jos, asta dacă BNR-ul nu şi-a propus să susţină un prag pentru a nu afecta competitivitatea exporturilor. Încercând să cumpere titluri de stat în lei, investitorii vor presa asupra dobânzilor la lei, care vor scădea, inclusiv pe piaţa interbancară. Deja se vede acest lucru, indicatorul de referinţă ROBOR la 3 luni, folosit în contractele de credit, scăzând la 1,57% pe an.

Cu intrările de valută şi scăderea dobânzilor la titluri de stat şi pe piaţa interbancară, Banca Naţională va coborî din nou dobânda de referinţă, de la 2,5% spre 2%, dacă nu chiar mai jos. Scăderea dobânzii de referinţă va presa băncile să reducă dobânzile la credit, inclusiv marjele.

Pe piaţa bursieră s-ar putea să intre câteva zeci de milioane de euro, poate o sută de milioane, investitorii fiind în căutarea unor oportunităţi care să le aducă câştiguri mai mari decât 2-4% cât ar lua acum pe alte pieţe. Problema bursei de la Bucureşti este că are prea puţine acţiuni mari şi lichide care să poată înghiţi fără probleme câteva zeci de milioane de euro. Din păcate, Bursa de la Bucureşti nu are suficientă marfă pe care să o poată vinde. De FP - Petrom-Banca Transilvania -BRD - Romgaz-Transelectrica şi SIF-uri a auzit toată lumea. Orice companie privată mare, cu un istoric şi o situaţie financiară destul de solidă, şi care vrea să vină la bursă, poate da lovitura vieţii în următoarele şase luni.Aceasta este o oportunitate pe care nu o ai de multe ori în viaţă, de a te vinde când sunt bani. Nu ştiu dacă multă lume va înţelege acest lucru, în special antreprenorii români. Iar pentru stat este cea mai bună oportunitate de a-şi vinde o parte din acţiunile la companiile pe care le are în portofoliu, exact cum a fost în 2006-2007, deci acum aproape un deceniu.

2. Indirect va intra sânge şi în economia românească, pe export şi în consum intern.

Injecţia de bani din Europa are ca scop ieşirea din deflaţie, adică scăderea preţurilor din lipsa cererii, crearea de inflaţie, majorarea salariilor (Germania a introdus salariul minim pe economie), scoaterea banilor care sunt îngropaţi în depozite bancare şi nu fac nimic (deja se  plătesc dobânzi negative la depozite), cheltuirea mai multor bani, creşterea consumului, creşterea economică şi, în final, revenirea încrederii în viitor.

Dacă Europa are mai mulţi bani şi creşte, consumul de acolo va atrage exporturi din România - maşini, componente auto, produse alimentare, confecţii, încălţăminte, produse electronice şi chimice etc. Dacă vor urma comenzi mai mari de afară, companiile care operează în România vor avea de lucru şi vor căuta noi oameni sau vor face noi investiţii pentru a satisface cererea. Dacă există o cerere de salariaţi iar oferta este redusă, se vor majora salariile. Acest lucru nu se va întâmpla peste noapte. Dar orice procent în plus se va vedea în consum sau în rata scăderea soldului creditului de la bancă, o variantă proastă pentru economie în ansamblu.

Dacă se plimbă mai mulţi bani în Europa, s-ar putea ca românii care lucrează acolo să trimită mai mulţi bani acasă, ceea ce va ridica consumul intern. De la 4 miliarde de euro cât trimit acum, faţă de 10 miliarde în perioada de boom, orice miliard de euro în plus se va vedea în economia românească.

În acest moment cel mai important lucru pentru România este creşterea consumului intern, fie prin majorări de salarii, fie prin noi joburi, fie prin majorarea cererii, adică noi comenzi.

Scăderea dobânzilor, atât la creditele în lei cât şi în euro, va elibera bani în portofelele şi pe cardurile românilor.

Gândiţi-vă că pe lună, prin scăderea dobânzilor vi se eliberează 50 de lei pe lună, o sumă mică la prima vedere. La 4 milioane de persoane care au credit prin diverse forme, la 50 de lei în plus rezultă o sumă de 200 de milioane de lei pe lună, adică 2,4 miliarde de lei pe an. O simplă doză de 2,4 miliarde de lei (500 de milioane de euro) poate mişca economia cu un punct procentual.

Dacă salariile cresc cu 1%, la o masă salarială de 50 de miliarde de euro cât are România, rezultă încă 500 de milioane de euro pentru consum, adică încă un procent la creşterea economică.

Dacă statul român va profita de această scădere istorică a dobânzilor, atât la euro cât şi la lei,la oferta imensă de bani din Europa, şi va face investiţii în primul rând în infrastructură şi construcţii, care angajează forţă de muncă internă şi iau materiale locale (cărămida nu poţi s-o aduci din Spania, deoarece costă mult), atunci economia ar mai putea lua încă un procent. Păcat că guvernul Ponta n-a înţeles nimic în perioada 2012-2014, când putea să aibă gata toate licitaţiile iar acum şantierele să lucreze din plin.Ne-ar fi fost rău să intre acum 500 de milioane de euro în autostrada Comarnic-Braşov?

Scăderea dobânzilor de la lei şi euro va readuce interesul oamenilor pentru locuinţe, o piaţă care a pierdut foarte mult în criză şi a trăit numai din Prima Casă.în autostrada Comarnic-Braşov?

Scăderea dobânzilor de la lei şi euro va readuce interesul oamenilor pentru locuinţe, o piaţă care a pierdut foarte mult în criză şi a trăit numai din Prima Casă. Pentru că băncile nu au avut încredere să finanţeze în ultimul an şi jumătate proiectele de locuinţe private şi de birouri, acum când va veni cerere nu prea ai ce să oferi. Ca să faci un bloc durează cel puţin un an. Ar fi bine dacă bancherii ar înţelege ciclurile economice.

Mai mult decât atât, lipsa soluţionării la timp a creditelor în franci elveţieni (nu prin ştergerea datoriei - nu sunt un susţinător al acestei variante) a indus în populaţie un sentiment de teamă şi neîncredere privind modul în care se poate sfârşi un contract de credit încheiat cu o bancă. Din acest motiv şi clienţii bun platnici fug de bănci şi nuau în cap decât cum să-şi ramburseze mai repede creditele. Frustrant este că acum când costul de finanţare este la cel mai scăzut nivel din istorie, oamenii vor să-şi dea creditele înapoi nu să facă altele. Şi nu cred că este vina lor.

După lansarea programului de 1.080 de miliarde de euro de către Banca Centrală Europeană am putea fi şi noi puţin mai mult optimişti şi încrezători în viitor.

România are o nouă şansă de a intra pe un culoar favorabil, dar pentru asta trebuie să muncească, să pună proiecte pe masă. Banii se plimbă încoace şi încolo şi caută oportunităţi.

Dacă România, începând de la stat până la companiile private va veni cu aceleaşi promisiuni, fără proiecte de investiţii multianuale (stat), fără planuri de afaceri sustenabile (companiile private), cu menţinerea reticenţei bancherilor pentru finanţare, vom lua doar "praful de pe tobă" din acest program de 1.080 de miliarde de euro.

Avem un şi jumătate la dispoziţie să nu fim fraierii Europei.

P.S. Înainte să ne bucurăm de banii de la BCE, care teoretic ar trebui să ajungă şi prin România, duminică ne vom uita la alegerile parlamentare din Grecia. Dacă Syriza va prelua puterea, aşa cum arată sondajele, şi va pleda pentru ştergerea datoriilor, pentru că în caz contrar va ieşi din zona euro, atunci ce va urma ne va afecta şi pe noi.

Principalele valute BNR - marţi, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7619
Diferență: 0,1451
Ieri:
Azi: 4.3202
Diferență: 1,1306
Ieri:
Azi: 5.5448
Diferență: 0,3075
Ieri:
Azi: 4.3410
Diferență: 0,9488
Ieri: