Creşterea economică slabă comparativ cu aşteptările anterioare, nivelul redus al inflaţiei şi menţinerea creditării totale în teritoriul negativ, dar şi decizia Băncii Centrale Europene de a reduce dobânda de politică monetară la un minim istoric de 0,05%, au determinat BNR să continue relaxarea politicii monetare, de această dată printr-un „pachet“ de trei măsuri, abordare mai rar practicată.
Reducerea dobânzii de politică monetară de la 3,25% la minimul istoric de 3% a fost însoţită de o ajustare a rezervelor minime obligatorii (RMO) la lei, la 10%, precum şi de o îngustare a coridorului format de facilitatea de credit şi de depozit în jurul dobânzii-cheie (dobânzile la care băncile se împrumută de la BNR şi respectiv plasează bani la BNR pe termen de o zi).
„Nu putem să rămânem străini de ceea ce se întâmplă în Europa şi în jurul nostru şi acţionăm în mai mare măsură decât în trecut uitându-ne nu doar la evoluţia inflaţiei şi a indicatorilor economici interni, dar şi la evoluţiile din Europa. Pot să confirm că suntem influenţaţi în mai mare măsură de ceea ce se întâmplă pe plan european. A păstra un ecart disproporţionat între dobânzile din România şi cele din ţările vecine prezintă riscuri“, a declarat ieri Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, la briefing-ul de presă de după şedinţa de politică monetară.
Guvernatorul BNR, care îşi exprimase în mod repetat speranţa că vom vedea creditarea totală în teritoriul pozitiv, eventual în vara acestui an, spune acum că nu se declară mulţumit de ritmul în care băncile acordă împrumuturi, inclusiv pentru maniera în care abordează clienţii. Cu toate acestea, Isărescu nu consideră pierdut „pariul“ cu creditarea, în condiţiile în care împrumuturile în lei sunt în creştere.
Dinamica reală a creditului total acordat sectorului neguvernamental (lei şi valută) s-a menţinut în teritoriu negativ, inclusiv pe fondul intensificării operaţiunilor de eliminare a creditelor neperformante din bilanţurile instituţiilor de credit, consideră banca centrală.
„Creditarea în lei a crescut rapid, dar scade puternic creditarea în valută şi pentru că se externalizează. Nu cred că BNR a pierdut pariul. Există fenomene pozitive. Noi ne ţinem de cuvânt şi reducem RMO la lei. Dar raportul depozite/credite a devenit subunitar. Băncile nu acordă credite nici cel puţin câte depozite sunt. Când va creşte creditarea? Nu într-o singură zi. Treptat-treptat. Este vorba şi de schimbare de comportamente, de încredere reciprocă şi de comunicare mai corectă. Cred că băncile ar trebui să departajeze clienţii buni de cei răi şi să ajute clienţii buni, să stea mai aproape de ei. Este în interesul lor.“
Împrumuturile în termeni reali în monedă naţională şi-au accelerat dinamica pozitivă, în condiţiile în care ratele dobânzilor la creditele noi acordate companiilor şi populaţiei au scăzut, preluând semnalele transmise de rata dobânzii de politică monetară, în opinia BNR.
În vederea creării premiselor favorabile redresării sustenabile a activităţii de creditare, precum şi pentru a continua armonizarea mecanismului rezervelor minime obligatorii cu standardele şi practicile Băncii Centrale Europene şi principalelor bănci centrale ale statelor membre ale UE, CA al BNR a decis reducerea ratei rezervei minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei la nivelul de 10% de la 12%.
Guvernatorul BNR a sugerat că viitorul consiliu de administraţie al BNR va continua reducerea treptată a rezervelor minime obligatorii la lei şi valută, fără să afecteze rezerva valutară, însă va analiza cu „foarte mare atenţie“ orice viitoare reducere a dobânzii-cheie, având în vedere traiectoria incertă a inflaţiei pe termen lung. „Cred că viitorul CA, dacă va lua decizii în viitor de reducere de dobândă cu foarte mare atenţie, pentru că nu suntem siguri pe menţinerea inflaţiei pe o traiectorie semnificativ mai redusă ca acum «à la longue»“, a spus Isărescu.
Rata anuală a inflaţiei a ajuns în august la 0,84%, în scădere de la 0,95% în luna precedentă.
Cum justifică Banca Naţională decizia de continuare a relaxării politicii monetare
+ Ritmul anual al creşterii economice a încetinit, cu precădere din cauza decelerării dinamicii cererii interne, atribuibilă în principal contribuţiei negative a formării brute de capital fix.
+ Dinamica reală a creditului total acordat sectorului neguvernamental (lei şi valută) s-a menţinut în teritoriu negativ, inclusiv pe fondul intensificării operaţiunilor de eliminare a creditelor neperformante din bilanţurile instituţiilor de credit.
+ În vederea creării premiselor favorabile redresării sustenabile a activităţii de creditare, precum şi pentru a continua armonizarea RMO cu standardele şi practicile în materie ale BBCE şi principalelor bănci centrale ale statelor membre UE, CA al BNR a decis reducerea ratei rezervei minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei la nivelul de 10% de la 12%.
+ În scopul reducerii volatilităţii ratelor dobânzilor de pe piaţa monetară interbancară şi al consolidării transmisiei semnalului ratei dobânzii de politică monetară, CA al BNR a decis îngustarea coridorului simetric format de ratele dobânzilor facilităţilor permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară la +/- 2,75 puncte procentuale de la +/-3 puncte procentuale.
Riscul unei eventuale majorări a ratei dobânzii de politica monetară în perioada următoare este improbabil, potrivit guvernatorului BNR. "În următoarele 12 luni nu văd riscul să majorăm rata dobânzii de politică monetară, dar nu pot să exclud această posibilitate".
BNR încearcă să apropie dobânzile interbancare de dobânda de politică monetară, având în vedere că băncile au nevoie de stabilitatea dobânzilor pentru a relua creditarea.
În scopul reducerii volatilităţii ratelor dobânzilor de pe piaţa monetară interbancară şi al consolidării transmisiei semnalului ratei dobânzii de politică monetară, BNR a decis îngustarea coridorului simetric format de ratele dobânzilor facilităţilor permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară la +/- 2,75 puncte procentuale de la +/-3 puncte procentuale. Astfel, începând cu data de 1 octombrie 2014, rata dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard) se va reduce la 5,75% pe an de la 6,25%, în timp ce rata dobânzii pentru facilitatea de depozit se va menţine la 0,25% pe an.
BNR a injectat în două etape în septembrie lichiditate în piaţă ca să calmeze creşterea dobânzilor la lei aflate la maximul ultimelor cinci luni, măsurile venind după cinci luni de pauză, perioadă în care sistemul bancar a stat într-o „baltă“ de lei. Mişcarea BNR a venit după ce indicatorul Robor la trei luni a crescut cu un punct procentual în ultima lună şi a ajuns la circa 3% pe an în prezent, nivelul maxim înregistrat din luna aprilie încoace. Ratele pe termen scurt sunt tot în jurul pragului de 3% pe an, adică aproape de dobânda-cheie a BNR.
