Banca Naţională a reiterat, în minuta celei mai recente şedinţe de politică monetară, că rata anuală a inflaţiei va scădea substanţial în trimestrul trei din 2026, pe fondul epuizării efectelor directe ale eliminării plafonului la preţul energiei electrice şi ale majorării cotelor de TVA şi a accizelor.
Comparativ cu prognoza pe termen mediu din luna mai 2026, care anticipa situarea ratei anuale a inflaţiei la 10,3% în iunie şi scăderea ei ulterioară până la 5,5% în decembrie 2026 şi la 2,7% în martie 2028, valorile descrescătoare probabil atinse de rata anuală a inflaţiei în perspectivă apropiată sunt ceva mai ridicate, în condiţiile influenţelor venite recent îndeosebi din majorarea chiriilor pentru locuinţele de stat, au remarcat membrii Consiliului în şedinţa de politică monetară din 8 iulie.
Potrivit datelor Institului Naţional de Statistică, rata anuală a inflaţiei a scăzut uşor în iunie, la 10,4%, faţă de 10,9% în mai.
În acelaşi timp, membrii boardului BNR au convenit că balanţa riscurilor venite din zona ofertei rămâne înclinată în sens ascendent pe termen scurt, având în vedere incertitudinile legate de evoluţia cotaţiilor gazelor naturale şi a altor materii prime în contextul conflictului din Orientul Mijlociu, precum şi efectele indirecte ale şocului energetic global.
În acelaşi timp, BNR se aşteaptă la presiuni dezinflaţioniste de mică intensitate în viitorul apropiat, ce vor deveni însă tot mai evidente în perspectivă mai îndepărtată.
În privinţa evoluţiei economiei, noile evaluări indică o redresare uşoară a activităţii economice pe ansamblul trimestrelor II şi III 2026, mai modestă comparativ cu prognoza precedentă, implicând coborârea deficitului de cerere agregată la valori mai joase decât cele anticipate anterior pentru acest interval.
”Perspectiva se asociază cu o ameliorare a evoluţiei în termeni anuali a economiei în trimestrul II 2026 faţă de precedentele trei luni, în principal pe fondul redinamizării formării brute de capital fix, dar şi cu un aport din partea consumului privat. În cazul exportului net este însă probabilă o nouă mică scădere a impactului expansionist al evoluţiei acestuia, în condiţiile în care dinamica anuală a exporturilor de bunuri şi servicii şi-a diminuat marginal ecartul pozitiv faţă de cea a importurilor în aprilie, înregistrând o creştere relativ mai modestă în raport cu trimestrul I 2026. Deficitul balanţei comerciale şi cel de cont curent şi-au atenuat contracţia în termeni anuali în prima lună a trimestrului II”, au remarcat membrii Consiliului.
Incertitudini mari rămân totuşi asociate, inclusiv în actuala situaţie politică internă, măsurilor ce ar putea fi adoptate în viitor în scopul menţinerii deficitului bugetar dincolo de anul curent pe o traiectorie descrescătoare sustenabilă şi compatibilă cu Planul bugetar-structural pe termen mediu convenit cu Comisia Europeană, precum şi cu procedura de deficit excesiv.
În ceea ce priveşte piaţa monetară, riscurile la adresa ratei de schimb a leului rămân ridicate, BNR evocând fluctuaţia aversiunii globale faţă de risc în contextul conflictului din Orientul Mijlociu, precum şi perspectiva conduitei politicii monetare a băncilor centrale majore, dar mai cu seamă deficitele gemene încă mari, precum şi incertitudinile generate de situaţia politică internă.
Din această perspectivă, Banca Naţională a subliniat din nou importanţa stabilităţii politice şi guvernamentale, precum şi necesitatea continuării corecţiei fiscale conform Planului bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE, de natură să conducă şi la o ajustare treptată a deficitului de cont curent, şi cu implicaţii favorabile asupra primei de risc suveran, implicit asupra costurilor de finanţare a economiei.
